Belshug la munte si la mare

[george] Unde au disparut belşugarii?

2010-07-29T18:40:00.002+03:00

Îmi imaginez că mulţi dintre cei care vizitează acest blog, dar şi cei care obişnuiau să scrie pe el, se întreabă în ultima vreme tot mai des unde au dispărut belşugarii? Ce mai fac ei? De ce nu mai scriu?

Dragii noştri cititori, povestea e una trista. Aş putea spune chiar terifiantă: belşugarii au dispărut. Pur şi simplu nu s-au mai întors din una dintre călătoriile pe care le tot puneau la cale. Iar acum nimeni nu mai ştie nimic de ei. Au rămas, totuşi, nişte mărturii filmate...

Totul a început la petrecerea surpriză a lui Mazi, când...

PS. Chiar dacă nu există imagini filmate cu Ioana, asta nu înseamnă că nu s-a numărat şi ea printre belşugarii dispăruţi. Vă zic, a fost şi ea acolo si..., cine ştie, poate chiar ea a fost killerul...

[raluca] O zi pe valea râului Rusenski

2010-05-28T20:45:00.006+03:00

Rusenski Lom. Adică râul care trece printre stânci și care se numește Rusenski. În Bulgaria. La mai puțin de 15 de km de Ruse, în Câmpia Dunării, începe un parc național cu acest nume, patrimoniu UNESCO, unde merită să-ți petreci sfârșitul de săptămână. Fără gânduri aiurea, fără vreo apăsare, let it go with the flow, peisajul e prea frumos ca să îl strici :)

Noi am plecat duminica dimineața pe la 11 din București, pe la 12 eram în Bulgaria, la Ruse, de unde am urmat șoseaua către Sofia o bucată de vreo 30 km, după care am cotit-o la stânga, către satul Červen. Fără emoții, drumurile sunt semnalizate, am reușit să nu ne rătăcim :) (aici, lui George probabil i-ar plăcea să spun că a avut un rol important și GPS-ul, altul decât Ioana)

Červen, alături de Nisovo, Košov, Tabačka, Ivanovo, Krasen și Basarbovo, este unul dintre sătucurile împrăștiate de-a lungul cursului râului Rusenski, ultimul afluent important de pe partea dreaptă a Dunării. Sunt așezate într-un fel de canion pe care râul l-a format în câmpia înaltă, după ce marea preistorică s-a retras pe alte plaiuri. De aceea, în rocile din zonă se mai găsesc și acum fosile ale unor vietăți marine dispărute de mult timp din peisaj.

Deosebite sunt aspectul de canion al văii și colinele câmpiei de deasupra, înaltă de 765 m. Pentru că este o diferență de nivel destul de mare, în zonă se întâlnesc trei micro-climate, de la central-european la stepă și submediteranean. Prin urmare, și flora și fauna sunt la fel de variate (citisem că scorpionul carpatic este una dintre vietăți). Noi ne-am întâlnit doar cu niște șopârle, unele foarte colorate, și am atentat (ca să nu zic furat) la corcodușele din parc (lucru posibil doar cu ajutorul Alinei, care a dovedit că îndemânările căpătate în copilărie, de genul cățăratului în copaci, ajută la un moment dat).

Treaba asta cu micro-climatele se poate testa pe viu, căci odată ajuns în vale, între pereții stâncoși, simți că nu mai circulă aerul cum trebuie și ai senzația că, din punct de vedere climatic, ești prin Grecia sau Spania.

În Červen se află ruinele unei fortărețe medievale, așezate pe un platou impunător, în mijlocul unui canion pe fundul căruia se află casele sătenilor. Un sat pitoresc, unde casele par mai înstărite decât cele din jurul orașului Ruse și unde strada care duce la bazele stâncii cu cetatea este foarte bună.

Din Červen, am luat-o către nord, urmând o vreme același drum secundar de la venire, dar care se bifurcă la un moment dat cu un braț care duce direct la Ivanovo, fără să mai fie nevoie să ieși în șoseaua de Sofia. Deși drumul nu este marcat pe hartă (cel puțin nu pe a noastră), este excelent și ajungi imediat la Ivanovo. Aici, dacă urci la nivelul chiliilor din stâncă, ai priveliște asupra întregului platou.

De la Ivanovo, din nou către nord pe un drum secundar (același care vine de la Červen) și care de asemenea nu este pe hartă (sunt însă indicatoare pentru Ruse), ajungi la Basarbovo, locul singurei mănăstiri în stâncă, încă funcțională, din Bulgaria. Aici, valea pierde din aspectul aspru dat de stânci și se lărgește, lăsând loc râului să se verse în Dunăre, câțiva kilometri mai la nord.

Pe la 6 seara, eram din nou în Ruse, așezați în jurul unei mese copioase la locul știut, dar de data asta cu Mazi, Gabi, Vlăsceanu și Dragoș alături, unde ne-am cinstit, fiecare după puteri (un mic belshug adică :) )

P.S. Când plecați către Ruse, nu uitați că trebuie plătită taxa de pod și la dus, și la întors, și că trebuie cumpărată vignetă (polițiștii bulgari sunt foarte vigilenți, ca să nu spun altfel - prietenii știu de ce)

[raluca] Din paradoxurile lumilor civilizate

2010-04-10T09:12:00.000+03:00

La Kew Gardens, in Londra, am cumparat 5 lucruri din magazinul gradinii. La casa, pe masura ce ii dadeam vanzatoarei, pe rand, cele 5 obiecte, imi spunea de fiecare data "thank you". La final, mi-a mai spus de 2 ori "thank you", cand mi-a dat bonul de casa si cand mi-a dat punga cu toate lucrurile in ea. In total, 7 "thank you" in mai putin de doua minute.

Intr-o benzinarie, pe la marginea Londrei, am intrebat de o directie. Vanzatorul, indiano-pakistanez, nu a stiut sa raspunda, insa m-a rugat sa ma uit pe ghidurile pe care le avea spre vanzare. Apoi, fara sa-l rugam noi, si-a chemat seful care a venit si ne-a explicat cum sa ajungem in directia dorita.

Cu o saptamana in urma, pe o strada din Craiova, un om cu un copil de mana murea in bataie pentru ca a trecut strada prea incet, pe trecerea de pietoni.

[alina] propunerea pentru Delta 2010

2010-04-07T22:09:00.008+03:00

Ce ma bucur ca a venit Mazi cu o propunere pentru Delta. Daca mergem acolo o sa ma pot bucura si eu de excursie si o sa pot face mofturi cum ca nu-mi place mancarea :P

Trecand peste micile detalii si raspunzand insistentelor Ioanei de a scrie ceva despre urmatoarea excursie in Delta, pentru anul 2010 propunerea o gasiti aici. Nu ar fi prea multe de spus, gasiti toate informatiile de care aveti nevoie pe site-ul lor.

Sau mai pe scurt:

- croaziera pe Dunare - 3 nopti, 4 zile. Cazare pe hotel plutitor.
- perioada ar fi undeva prin iulie, am propus eu wk 15-18, dar putem discuta aici
- punctul forte este traseul pe care vreau sa-l facem: Tulcea-Maliuc-Mila 23-Crisan-Sulina-Tulcea, cu stationare in Mila 23 si in Sulina ca sa facem o baie in mare :)
- pretul...nu, nu va speriati de tarifele de pe site. Inca mai discut cu cei de acolo pentru o reducere de 30% :D Adica 50 de euro/persoana/zi. Iar in pretul asta intra cam tot ce va imaginati ca putem face acolo ;)

Aceasta fiind propunerea, sa votam, zic :)

Raspunsul celor de la Sincron Delta:

PERIOADA 8-11 iulie

HOTEL PLUTITOR 4* ,REMORCHER, BARCI AGREMENT (BENZINA INCLUSA)
CAPACITATE PERS.: 18 PE HOTEL PLUTITOR, 8 PE SALUPA REMORCHER

DESFASURATOR:
ZIUA 1:

IMBARCARE HOTEL PLUTITOR IN JURUL OREI 13,PLECARE CANAL SULINA,DEJUN IN MARS, ACOSTARE CRISAN,DUNAREA VECHE ORA 17:00, PLIMBARI AGREMENT IN ZONA,CINA ORA 20:00,DANS,FILME DVD.

ZIUA 2:

MIC DEJUN ORA 9:00,PLECARE SPRE LOCALITATEA MILA 23,CANAL SONTEA,CANAL OLGUTA,LAC FORTUNA, PLIMBARI CU BARCILE RAPIDE PE LACURILE :BOGDAPROSTE,TREI-IEZERE,RADACINOS,CANAL ERACLE(DEOSEBIT !!!) DEJUN ORA 14:00,ACOSTARE ZONA FORTUNA-BACLANESTI,CONCURS DE PESCUIT, PLIMBARI IN ZONA,(VARA SKI NAUTIC,BANANA ,COLAC,BATMAN ,CANOE, INOT), CINA ORA 20:00,DANS,FILME DVD,PREMIEREA CONCURS DE PESCUIT CU PREMII SI DIPLOME DIN PARTEA SINCRONDELTA.

ZIUA 3:

MIC DEJUN ORA 9:00PLECARE SPRE LAC NEBUNU,CANAL SIREASA,CANAL 36,DEJUN IN MARS,AGREMENT IN ZONA,CINA FESTIVA,FOC TABARA, CONCURS DE DANS CU PREMII SI DIPLOME DIN PARTEA FIRMEI SINCRONDELTA ,PREMIERE CONCURS DANS .

ZIUA 4:

MIC DEJUN ORA 9:00,PLECARE SPRE TULCEA,ACOSTARE ORA 12(SE POATE PLATI UN DEJUN IN PLUS-15EURO/PERS,SI SE POATE IESI DUPA ORA 15)

PRET SEJUR:
1350 EURO ./ZI X 3 ZILE = 4050EURO + TVA

PRETUL INCLUDE:

:HOTEL PLUTITOR 4* , REMORCHER, 2 BARCI AGREMENT, PENSIUNE COMPLETA(PREPARATE PE BAZA DE PESTE 60%), APA MINERALA + CAFEA , 60 DOZE BERE RECE LA DOZATOR(DIN PARTEA FIRMEI !)

OPTIONAL:
:ALCOOL, SUCURI, SUPLIMENT CINA FESTIVA(PASTRUGA,ICRE NEGRE, 25 euro/pers), ARTIFICII(100 EURO/MIN), ANSAMBLUL FOLCLORIC “BALADELE DELTEI” 350 EURO(2 ORE), DEGUSTARE VINURIDOBROGENE(350 EURO-VINURILE SI SPECIALISTUL), PARCARE PLATITA ( 15 RON/ZI/MASINA),BARCA RAPIDA MERRYFISHER 585 CU SUZUKY 140 CP (4 ORE MIN/ZI x 60 EURO/ORA- MARS)
*EVENTUALELE OPTIONALE SE POT FACTURA DUPA EFECUTUAREA ACTIUNII.

!!! LA 4 ACTIUNI INDIFERENT DE PERIOADA DE TIMP,PRIMITI UNA GRATUIT!!!
!!! NU VA PLACE NU PLATITI !!!

Inca negociez preturile :) :)

[raluca] London Fusion

2010-03-31T00:36:00.002+03:00

Căci așa a fost the wonderful London trip de săptămâna trecută. Știți motivul: concertul Editors :) Se întâmplă însă că la București concertul a fost muuult mai bun, nu pentru că la Londra băieții nu ar fi cântat la fel de bine, ci pentru că a lipsit magia care se instalase în Herăstrău, magie dată de la primul sunet al vocii hipnotizante a lui Tom Smith.

La Londra, unde concertul a început, cum era de așteptat, cu ”In This Light and on This Evening”, piesă dedicată minunatului oraș, sunetul destul de prost s-a cam pierdut în sala cu acustică dubioasă, ceea ce a cam tăiat partea cu hipnoza :) Dar nu mă las, îi urmăresc și fac ca Doru, până mă dau afară din sală/stadion, ce-o fi.

Fusion-ul (adică belshugul) vine din amalgamul de chestii îngurgitate în timp record: un balet cu Alina Cojocaru la Royal Opera House (Covent Garden), în rol principal în ”La fille mal gardée”, îndelung aplaudată și foarte grațioasă în piesa super haioasă, impecabilul musical ”Fantoma de la operă” (asta m-a făcut să îmi reconsider părerea mega proastă despre musical-uri), vizite lungi la Muzeul de Istorie Naturală (vedeți acolo schelete spectaculoase de dinozauri; clădirea în sine este o bijuterie), în Kew Gardens (unele dintre cele mai ”dotate” sere din lume, cu plante rare, pentru care s-a reconstruit habitatul originar), British Museum (unde nu văzusem încă mumiile) sau festivalul de ciocolată (vedeți câteva ”monstre” în fotografii :) ).

În rest, the usual stuff: Foyles, Jamie pentru Mazi, carte pentru Ioana, pantofi pentru Andreea, hăinuțe pentru dragele mele nepoțele și raiduri prin oraș până la epuizare, încercând să fentăm ploaia (am prins-o doar cu aparatul de fotografiat). Vă recomand călduros :)

[Ceausescu] Belshug de primavara

2010-03-26T11:51:00.003+02:00

Vine, vine primavaaaraaa. :)

Voi fi foarte scurt, pentru a nu eclipsa postul lui Mazi. Prin prezenta doresc sa declar deschis sezonul de belshug 2010 si sa va invit, pentru prima sesiune de belshugarit, la casa cu mure, zmeura si capsune, in weekendul 16-18 aprilie. Bine, nu vor fi mure, zmeura si capsune deocamdata, ca nu s-au facut inca, da' cred ca gasim niste visinata, afinata, niste vin, un pic de flori si verdeata.

Astept inscrierile entuziaste ASAP.:)

LE: Nu, nu sarbatorim pe nimeni, doar venirea primaverii si prietenia noastra. :D Si suntem si singuri acasa 2. :D

Belshug in Delta

2010-03-25T15:28:00.002+02:00

Dragilor,

pentru ca vineri revista intra in tipar si mie, ca sa nu ma dezic, imi arde de altele, revin la discutia de duminica, apropo de Delta.

considering the fact ca eu trebuie sa anunt cu trei luni inainte (no joke!) cand imi iau concediu, poate reusim sa hotaram ceva :)

so, vara trecuta, eu am fost la pensiunea La Traian din Murighiol si n-am avut de ce sa ma plang

printre bilele albe e faptul ca se ajunge cu masina in maxim 4 ore de la Bucuresti si ca pentru plimbari cu barca nu se plateste decat combustibilul. pics cu mancarea vedeti aici

Also, asta e site-ul pensiunii La Traian

si asta e oferta pentru 2010

Oferta completa de sejur zilnic pentru o persoana in cadrul pensiunii este sub forma unui pachet de servicii ce contine cazare, 2 mese (mic dejun + pranz sau cina) si o plimbare cu barca .
A treia masa este optionala si costa 20 ron.
Pachetul zilnic este in valoare de 150 ron/persoana plus combustibilul necesar deplasarii barcii.
Barcile, avind capacitate minima de doua persoane, au ghid iar traseele pot fi alese de turisti; masa se poate servi si in afara pensiunii, pe malul apei de exemplu.

Pensiunea principala are 63 locuri in camere si apartamente, toate avand bai cu apa calda, organizate astfel:
- 5 camere duble,
- 6 camere triple,
- 3 camere de 4 locuri,
- 2 apartament cu 4 locuri,
- 3 apartamente cu 5 locuri.

Cea de a doua pensiune are 22 de locuri dispuse in camere si apartamente organizate astfel:
- 4 camere duble ,
- 1 apartament de 2 locuri,
- 1 apartament de 3 locuri,
- 1 apartament de 4 locuri,
- 1 apartament de 5 locuri.
Pensiunea are centrala proprie.

kissez & hugz,

mazi

[raluca] Una-alta... dupa mult timp

2010-02-13T20:57:00.002+02:00

M-am decis să reiau bunul (zic eu) obicei și să scriu una-alta aici pe blog. E păcat să lași lucrurile frumoase să zboare, sunt destule cele urâte și-așa :) Dincolo de platitudinile astea, George a zis că ar trebui să facem ceva serios cu blogul ăsta, așa că măcar un post din joi în paști pot să fac și eu.
Așa că, fără a pleca pe undeva (fizic) în acest moment, m-am gândit să pun câteva fotografii făcute prin plimbărelile de anul trecut (mai precis Londra din decembrie, n-am pus nimic de acolo pana acum), să țină de cald și pe frigul ăsta de criză :)
Profit de ocazie să vă și invit să ne întâlnim într-o zi și să decidem ce facem mai departe cu acest blog minunat și lăsat să se prăfuiască (tot George a zis inițial să ne întâlnim și să vorbim). Ce ziceți de week-end-ul viitor? Ieșim undeva în oraș și mai vorbim una-alta... zic și eu...

p.s. de ce naiba nu ma lasa sa pun poze? am recurs la picasa, da' ma enerveaza.

Alcoolul pe intelesul tuturor

2009-12-23T11:23:00.001+02:00

Via Hypestreet. Ceva ca sa va faca sarbatorile mai usoare :))

[mazilique] AMR

2009-12-16T17:22:00.005+02:00

Gabi, Ceau - pack your bags :))

11 - 16 august, Sziget, Budapesta, Ungaria

PS - bad news e ca s-a ingrosat umpic gluma, un camping ticket valabil intre 9 si 16 august e 170 de euro pana pe 30 aprilie, 200 de euro - dupa. un bilet de o zi e 45 de euro.

dupa ce anunta headlinerii, eu zic sa ne interesam si de Benicassim (Spania), ca si acolo e frumos - la mare, la soare. Biletele sunt 150 de lire, adica 168 de euro.

[raluca] Cum a fost cu Viena

2009-12-08T22:46:00.009+02:00

Frig, liniste, plimbare, globuri de Craciun, Schönbrunn, punch de mere, punch de capsuni, punch cu rom, punch pentru copii, o mie de feluri de punch, capsuni cu ciocolata calda turnata peste ele, relaxare, Albertina, pom impodobit, multe targuri de Craciun, veselie, raceala, intalniri cu prietenii, mancare chinezeasca, vin de mandarine... Doua zile minunat de relaxante in Viena :) (dublu-click pe slideshow-uri ca sa se vada pozele frumos) :)

[raluca] Late Sunny Autumn

2009-11-25T08:24:00.000+02:00

In Radacinesti, pe care-l cunoasteti; sa ne mai relaxam :)

[raluca] Cel mai frumos curcubeu l-am văzut la Tirana

2009-11-24T01:20:00.001+02:00

Mai precis, pe drumul de la aeroport la Tirana, vreo 10 kilometri, în fața culmilor muntoase care mărginesc capitala albaneză.

Intensitatea, culorile curcubeului mi-au imprimat de la început o stare de bine, așa că ploaia din primele două zile nu m-a deranjat absolut deloc. A ajutat cred și faptul că, deși înnorat și ploios, totuși nu a fost deloc frig, iar a treia zi un soare de vară a făcut temperatura să crească până pe la 25 de grade, o vreme perfectă pentru un început de noiembrie.

Am plecat în Albania cu o părere mai degrabă proastă despre țară, deși în fapt nu știam aproape nimic despre ea. Am mai întrebat în stânga și-n dreapta câte ceva și cam atât. Însă nimic nu m-a făcut să rămân la părerea proastă de care vorbeam.

Pentru a intra în Albania nu ai nevoie de viză. Îți trebuie în schimb pașaport, buletinul nu este valabil. Odată aterizat pe aeroportul Sf. Tereza, aflat la aproximativ 10 kilometri de Tirana, nu simți nicio diferență față de alte părți: același așteptat la controlul pașapoartelor, apoi la ridicarea bagajelor etc. Un aeroport obișnuit. Mai mare decât Băneasa și mai mic decât Otopeni, insă mai cosy decât acesta din urmă, aeroportul are un birou de schimb valutar unde e în siguranță să schimbi banii (când am fost eu, cursul era 1 euro = 133 leke).

Nu mi-am dat seama cu ce ajungi în oraș, în Tirana, însă probabil că există alternative la zecii de taximetriști care nu așteaptă să ieși din aeroport ca să dea năvală peste tine. Dar cu asta suntem obișnuiți de pe la noi, suntem feriți deci de tentații :)))

Tirana mi s-a părut un oraș al extremelor, fără mijloc: ca turist străin, locurile sunt foarte ok, mai ales dacă stai într-unul dintre hotelurile de 4 sau 5 stele. Practic, te învârți prin centru, unde sunt toate obiectivele de interes, și cam atât. Îți cam dai seama de sărăcia din jur, însă nu chiar cât trebuie. Câțiva pași la stânga sau la dreapta îți schimbă total perspectiva.

Vreau să precizez că nu fac nicio comparație între noi și ei, în sensul de a fi noi mai buni sau mai răi decât ei. Adevărul este că semănăm foarte mult. De exemplu, de la Tirana poate ai avea așteptări mai mari, în calitatea ei de capitală: să aibă un nivel de trai ridicat, să arate bunăstarea, să aibă acel iz de metropolă pe care îl au majoritatea capitalelor europene.

Tirana arată ca un cartier bucureștean, în spatele bulevardelor principale. Așadar, inclusiv ca Bucureștiul, cu blocurile la pachet, cu efigii comuniste din loc în loc, doar că ei le-au pictat în culori stridente, cam cum a făcut nobilul primar al sectorului 5 cu fațadele blocurilor din Rahova :)

Ca și la noi, în spatele străzilor principale se află adevărata Tirana: un bazar imens, în care fiecare vinde orice, oricând, oriunde, de la mobilă veche pe trotuar, la pipe vechi, cu straturi nenumărate de praf pe ele, foarte multe bijuterii (zic ei) din argint, ligheane, mături, covoare etc.

În ciuda bazarului (sau poate tocmai de aceea), Tirana este un oraș cald și la propriu, și la figurat. Deși oamenii nu vorbesc engleza, nu e nicio problemă să te înțelegi cu ei, pentru că vor cu orice chip să se înțeleagă cu tine :). De exemplu, când am vrut să cumpăr un card de memorie, vânzătorul a sunat-o pe colega lui care vorbea engleza ca să vorbească cu mine; deoarece ea știa engleză, dar nu și la ce folosea acel card, au chemat un vânzător de la un alt magazin, care avea un aparat foto la el și pe care l-a folosit ca probă :) La sfârșit, omul m-a întrebat amabil de unde sunt și, când i-am zis, mi-a spus ”La revedere”.

De altfel, mai mulți albanezi au spus câteva cuvinte în română când au aflat de unde sunt. Într-un magazin, unul mi-a spus ”Mulțumesc”, iar în aeroport vameșul m-a întrebat ”Ce faci?” :) În albaneză sunt destule cuvinte ca în română (sau asemănătoare): flutur/fluture, kastraveça/castravete, fasule/fasole, iahni/iahnie, çizme/cizme (cele pe care le-am auzit eu).

Despre cum se circulă în Tirana, aici sunt destule detalii :)

Din Tirana, cu mașina ajungi destul de repede, cam în 30 de minute, la Kruje, locul în care eroul național Skanderbeg i-a eliberat pe albanezi de turci. Aici se află muzeul dedicat eroului, într-un oraș pitoresc, așezat pe versantul muntos. Șoferul nostru i-a spus omului de la muzeu că suntem din România și Ungaria și că lucrăm în presă, iar omul ne-a lăsat să intrăm fără să plătim, fără ca noi să cerem asta :) Odată cu noi a ajuns și o cohortă de liceeni din Kosovo, veniți cu clasa să viziteze monumentul.

Nu pot încheia fără să spun ceva despre mâncare: este absolut delicioasă!!! Nu se zgârcesc la porții, așa că trebuie să te gândești de două ori înainte de a comanda un întreg meniu - s-ar putea să nu poți mânca nici jumătate :) Ca aperitiv, se practică un fel de mici cu multe ierburi prin ei, alături de clasicele salată, castraveți, roșii, măsline etc. Fac un fel de fondu din brânză demențial, eu aș mânca în continuu :) Tradițional, mănâncă destul de multă carne de miel/oaie, pe care adesea o fierb și apoi o desprind de oase, pentru a o mânca pur și simplu ca atare, fără să o combine cu vreun sos (mă gândesc ca poate o mănâncă cu vreo salată).

Pe drumul de la Tirana la Kruje am mâncat, pentru prima dată, kaki (cum le zic italienii; albanezii le zic hurma, ca și turcii); erau de vânzare pe marginea drumului și din belșug în livezile oamenilor. Vânzătorii ne-au dat câteva fructe și nu au acceptat să le dăm bani pe ele :))))

Tot în mod tradițional, în timpul slujbelor de la moschee întind covoare afară, pe trotuar, unde lumea se așază, ascultă și se roagă. Înăuntru, îți lași pantofii într-un fel de hol și îți acoperi capul. Dacă nu ai la tine o eșarfă/basma etc., îți dau ei :) Eu am stat în sala de rugăciune doar câteva secunde, pentru că nu știam ce să fac și simțeam că locul meu nu e acolo. Unele lucruri sunt mai frumoase atât timp cât își păstrează misterul :)

P.S. Scuzați calitatea pozelor, am plecat fără card la aparat și doar telefonul ce m-a ajutat să mă descurc onorabil (mă rog...)

[george] Cum mi-au provocat prietenii febră musculară

2009-11-16T14:07:00.001+02:00

Sursă foto http://www.getupandplay.ca/wiiparty.jsp

Încerc să scriu aceste rânduri în ciuda durerii înfiorătoare de muşchi şi articulaţii. Ca să vă faceţi o idee despre durere, pot să vă spun că azi am încercat să ajung la serviciu fără să apelez în vreun moment şi la marşarierul de la maşină pentru că pur şi simplu nu aveam suficientă forţă în mâna dreaptă. Iar când nu am de ales şi trebuie să-mi folosesc dreapta, o mai sprijin sau o mai mişc aşa cu ajutorul mâinii stângi. Şi nu, de data nu e vorba de dureri musculare de la gripă porcină, ci dureri cauzate de… prieteni. Dar sunt singurele dureri pentru care chiar ţin să mulţumesc pe bune.

Cum mi-au produs prietenii febră musculară? Simplu, făcându-mi unul dintre cele mai drăguţe şi mai dorite cadouri ever – un Wii. Aşa că, după petrecerea de vineri, de unde cu greu m-am abţinut să nu fug ca să testez noua jucărie (glumesc :) ), am avut două zile de week-end în care să mă antrenez în vederea wii party-urilor wiitoare :). Şi credeţi-mă, e loc de antrenament. În ciuda zecilor de kilometri alergaţi de mine săptămânal şi a zecilor de lungimi de bazin pe care la fac, vârsta de fitness calculată de consolă (wii-ul face chestia asta, te supune la câteva teste şi îţi zice dacă te-ai mişcat precum un tinerel sau precum un boşorog) a fost un confortabil… 77 de ani. În prima zi. În a doua am întinerit cu vreo 21 de ani. Iar după ce îmi trece febra, promit să mai întineresc ceva.

Nu de alta, dar vreau să nu mă fac de râs când ne vom juca în cadru belşugăresc. Şi asta cât mai curând, la finalul săptămânii asteia. Aşa că beware!!! Tot graţiei unui cadou la fel de drag şi de dorit, primit de la prieteni şi colegi, o cameră foto ceva mai nouă şi mai performantă decât cea din wish list, o să am şi cu ce să vă trag în poze când vă veţi schimonosi în faţa televizorului. Apoi pe blog cu voi :D

Până atunci vă mulţumesc muuuult, mult de tot tuturor, pentru daruri, pentru urări şi pentru că aţi sărbătorit cu mine marţi la serviciu şi vineri seara în club.

[mazilique] Băh, lăsaţi Wii-u' lu' George

2009-11-14T12:36:00.003+02:00

Noi am plecat la Muse!

Ne dorim un Uprising placut (we will be victorious)

[george] Mergeţi urgent la vot!

2009-11-09T16:18:00.000+02:00

Dragi belşugari, datoria ne cheamă! Vă amintiţi cu toţii vremurile în care ne-am înfruptat cu bunătăţi de la Mazi, fie că a fost vorba de pui violaţi cu cutia de bere, de Chocolate Chip sau de Cupcakes şi torturi aniversare. A venit vremea să dăm şi noi ceva înapoi. Mazi needs un robot de bucatarie. Şi cum de ziua ei deja a primit bilete la Muse, singura modalitate să i-l obţinem este să o votăm în Festivalul Blogurilor Gustoase.

Mazi participă la:

Blogul cu cele mai gustoase mâncăruri din bucătăria internaţională

Blogul cu cele mai frumoase poze

Blogul cu cele mai explicite retete

Dulciuri diverse

Toţi i-aţi gustat mâncărurile şi dulciurile, toţi i-aţi văzut pozele de pe blog şi, cei mai curajoşi dintre voi, i-aţi încercat reţetele. Ştiţi că merită să câştige.

Atenţie, pentru a o vota, trebuie să vă înregistraţi aici.

[mazilique] Moving out party

2009-10-30T14:52:00.002+02:00

maine. va astept la viitoarea fostă casa di mazi, unde toti sunteti invitati sa dati o mana de ajutor la impachetat viata mea in cutii si saci de gunoi.

asta daca vreti să dinner party la my new lovely home, ofc :))

[raluca] Meet you in London, on March 24

2009-10-26T22:51:00.000+02:00

Cand Editors concerteaza din nou. Atat am avut de spus :)

[george] Conacul Apafi din Mălâncrav sau cum să trăieşti ca un nobil transilvănean fie şi câteva zile

2009-10-26T19:07:00.004+02:00

From Malancrav - conacul Apafi

Cel mai frumos loc în care eu şi Ioana ne-am cazat vreodată n-a fost nici la Roma, nici la Barcelona, ci într-un sătuc din Transilvania pe care nu o să-l găsiţi pe hartă. Cel puţin pe GPS-ul meu şi pe harta Michelin nu era.

Imaginaţi-vă un loc rupt de lume unde să aveţi parte de confortul unui hotel de lux, un conac vechi, transilvănean, care arată la fel ca în pozele de epocă şi în care să vă simţiţi precum aristocrații de pe vremuri, dacă nu chiar un pic mai bine. Mai mult, cu ceva noroc puteţi fi, ca în cazul nostru, singurii locatari.

Noi am avut un întreg conac la dispoziţie pentru o noapte. Ne-a plăcut atât de mult încât am mai fi stat câteva zile. Iar de întors ne vom întoarce cu siguranţă şi, dacă reuşim să vă convingem, chiar în variantă belshugărească.

From Malancrav - conacul Apafi

Conacul poate caza 9 persoane în 4 camere duble şi una single. E unul dintre cele mai potrivite locuri unde să fugiţi de ritmul dement al oraşului. Aici găsiţi o bibliotecă imensă numai bună să-ţi aminteşti de toate cărţile pe care ai promis să le citeşti şi nu ai apucat. Personal, lucrul care m-a impresionat cel mai tare cât timp am stat la conac a fost liniştea. O linişte de-ţi ţiuiau urechile, cum nu prea mai auzi în ziua de azi. Nu ai semnal la telefonul mobil, aşa că orice şef, orice problemă, chiar rămâne departe. Ai în schimb internet wireless free, pentru a nu intra, totuşi, în sevraj. Bucătăria, din câte ne-am dat seama, e fix pe gustul adepţilor curentului eco – tot ce am mâncat la micul dejun (pâine, ouă, brânză, mezeluri de casă, dulceaţă, unt, gemuri) erau produse tradiţionale din gospodăriile localnicilor. Peisajul în jur e fantastic, iar conacul are în vecinătate o livadă de meri şi o fermă unde se face un suc de mere care e, în cea mai mare parte, exportat în Marea Britanie.

Singurul inconvenient pe care îl poţi găsi conacului e preţul cazării, mai potrivit turiştilor britanici – principalii clienţi ai conacului – decât celor români. Noi am plătit 50 lire sterline pe noapte, de persoană, la cursul oficial, în schimb pentru ocuparea întregului conac se pot negocia, din câte am înţeles, reduceri semnificative.

Construit în secolul XV de familia Apafi şi reşedinţă a prinţului de Transilvania Michael Apafi în secolul XVII, conacul, confiscat de autorităţile comuniste şi folosit o perioadă drept cămin cultural, ajunsese în ruine după revoluţie. Ruinele au fost cumpărate în anul 2000, pe o sumă simbolică, de Fundaţia Mihai Eminescu Trust, patronată de Prinţul Charles, care a realizat aici una dintre cele mai reuşite lucrări de restaurare din ţara noastră.

Materialele, tehnicile folosite au fost toate tradiţionale, specifice zonei, şi au fost făcute de meşteri locali sub coordonarea specialiştilor străini. Acum conacul are mobilă veche, provenită din casele săseşti din zonă, inspirat completată cu piese specific britanice. Covoarele, perdelele, aşternuturile, sunt toate realizate de meşteşugari din zonă sau provin din case săseşti. Instalaţiile moderne (încălzirea prin pereţi, băile) sunt discrete, reuşind să nu strice nimic din farmecul conacului.

Spre conacul Apafi din Mălâncrav nu o să vedeţi indicatoare. Iar localitatea, după cum spuneam, e greu de găsit şi pe hartă. Dar drumul e relativ simplu. Ieşiţi din Sighişoara şi mergeţi spre Mediaş pe DN 14 ceva mai mult de 20 km, până în dreptul localităţii Laslea, aflată undeva în stânga drumului. Aici părăsiţi drumul naţional, intraţi în Laslea şi după puţin timp veţi întâlni singurul indicator spre Mălâncrav. Drumul comunal, care urmează albia râului, are vreo 12 km şi e mai bun decât multe drumuri naţionale. Odată intraţi în Mălâncrav, cel mai bine e să întrebaţi un localnic cum ajungeţi la conac, dar dacă vă încăpăţânaţi să vă descurcaţi singuri trebuie să ajungeţi în centrul satului, treceţi podul peste râu, urmaţi apoi drumul vreo 200 de metri si apoi, în dreptul unui transformator, faceţi stânga şi urcaţi dealul pe o uliţă care, după ce trece prin dreptul unei livezi de meri şi pe lângă o fermă, vă lasă fix în spatele conacului.

Cine vrea poze, click pe slideshow. Scuze pentru calitatea lor, dar aparatul foto e varza :)

A, şi uitam să vă întreb. Ce faceţi, va bagaţi?

London Praise

2009-10-25T20:30:00.004+02:00

Pentru ca mai frumos decat o spun Editors nu am auzit eu sa se spuna despre Londra

I swear to God, I heard the Earth inhale / moments before it spat its rain down on me

I swear to God, in this light and on this evening / London's become the most beautiful thing I've seen.

[mazilique] Air, pe 11 februarie

2009-10-25T14:26:00.001+02:00

lovely news in the moring. finally :x

[george] Un an sabatic, ceva?...

2009-10-23T13:28:00.002+03:00

Eu doar atât vă întreb: Cine are curajul să se bage la un an sabatic?
Later edit: Cei care cred ca e ceva imposibil, pot citi ce simplu este de fapt.

[raluca] From the night HE was proud he was 32

2009-10-20T23:16:00.004+03:00

Cine vrea poze si cu personaje in pijama, se gasesc la subsemnata :)

[mazilique] iz speechless...

2009-10-19T22:53:00.003+03:00

...dar imi revin pana pe 16 noiembrie, cand o sa urlu "Staaaaaarliiiight"

ca sa nu transform postarea asta in ceva sugary-sweet (ma pastrez pentru cookiez), vroiam doar sa va mai multumesc o data pentru the lovely in advance b-day present - pentru non-belshugarii curiosi:bilet de concert la Muse cu bilet de avion included pentru Koln (and yes, my friends rock harder than yours. mwahahahah )

si ca sa se asorteze cu countdown-ul care o sa apara soon in sidebar, si care o sa ne numere zilele, orele, minutele si secundele pana la momentul M, I give you "Time Is Running Out", un preview pentru ce va sa fie ;)

[Ceausescu] The night I'm proud I'm thirty-two

2009-10-18T23:56:00.004+03:00

Buna seara, prieteni! Tonight I'm proud I'm thirty-two. 32 nu e o varsta tocmai speciala, de obicei. Pentru mine, totusi, este cea mai frumoasa varsta de pana acum. De ce? Pentru ca, de ieri seara si pana acum, a fost cea mai (de)plina birhtday ever. Explicatia e cat se poate de simpla, and yet so complex :) : Ioana, George, Ralu, Alin, Doru, Gabi, Flori, Gu, Adrianitia, Alina, Alex, Mazi (te-am simtit acolo, langa mine, desi stiu ca nu iti place this soapy text), Calin, Liz, Florea, Flori, Dana, Mihai, Bebe, Dasca, Nuti, Simona, Julie, my little sister (last, but not least, i love u so much), mama Tanta, tata, toti cei care m-au imbratisat, m-au sarutat, m-au sunat si mi-au dat mesaje astazi. Nu in ultimul rand, o imbratisare, un sarut si o lacrima din si catre Rai.

Un prieten, in seara asta, m-a intrebat cine sunt acum, la 32 de ani. E prima mea zi de nastere fara mama mea, cea fara de care ziua de azi nu ar fi fost posibila. Lacrimi pentru tine, stiu ca imi raspunzi cu zambetele, saruturile si imbratisarile prietenilor mei. Voi sunteti cea mai mare realizare cu care pot sa ma mandresc, tonight, when I'm thrity-two. Nu cred ca un barbat, ba nu, un om poate avea o bogatie mai mare, la jumatatea vietii lui, decat voi, prietenii mei.

Va multumesc si va iubesc mult, foarte mult, pe toti, pe foarte toti. Ne vedem maine, poimaine, la anul, in viata urmatoare in care cred, magic, doar in seara asta.

Al vostru,

Bogdan, Ceau (cum vreti voi)

PS: Va rog sa ma iertati pentru textul asta pe care l-am scris incoerent, din inima mea de grobian, plangand, de bucurie.

Later edit: Ca si Mazi, mai sus, am primit si eu bilet de avion si concert la Muse, la Koln. Thx so much guys, e cel mai misto cadou ever, chiar daca... stiti voi. :)

[Alin] Buila Vanturarita

2009-10-14T16:07:00.008+03:00

Ei da, intr-un sfarsit mi-am facut si eu un cont pe blogul belshugarilor la insistentele crescande ale Ralucai. Bineinteles, prima mea postare este despre un munte, un munte de care Raluca v-a tot povestit in ultimul timp. Cum era si normal, ne-am zis sa trecem de la vorbe la fapte si am organizat o scurta tura (cum le place unora sa zica) in Buila - Vanturarita.In randurile urmatoare voi face o scurta prezentare a ceea ce inseamna un sfarsit de saptamana in masivul Buila-Vanturarita.

Treaba este simpla: vineri sau sambata, adica pe 23 sau 24 octombrie( pe 24 daca toata lumea poate sa-si ia luni liber) vom pleca spre Rimnicu Vilcea si vom sta o noapte la Raluca sau la mine. Cazarea se face in obisnuitul stil : sardele style. Glumesc, glumesc, fiecare va avea o bucata de pat.

A doua zi, la 7 dimineata vom avea autobuz catre comuna Barbatesti, unde vom ajunge in jur de ora 8. Din capatul comunei incepe traseul propriu-zis cu traditionalul drum forestier care ne este foarte drag la toti. Din "nefericire" nu este foarte lung, doar vreo ora, numai bine sa ne antrenam pentru urcusul abrupt de dupa. Cand zic abrupt sa nu va ganditi la drumul strabatut de Fat-Frumos sa o salveze pe Ileana Costrangeana, e mai mult ca drumul strabatut de noi (cand eram copii) pana la posta sa ne ridicam alocatia. De la capatul drumului forestier vom ajunge in aprox. 1,5-2 ore la Manastirea Patrunsa, de unde putea vedea Curmatura Builei ( destinatia finala a zilei) in toata frumusetea ei (dati click pe OK la mesajul care apare inainte sa se incarce poza).

La manastire vom zabovi cat vom zabovi si ne indreptam cu pasi mici catre refugiul din Curmatura. Ar trebui sa ajungem acolo in max 2 ore (4 dupa alte standarde) si vom ramane acolo pana a doua zi. Recomandari privind refugiul : sa va luati cu voi saci de dormit mai caldurosi si haine rezistente la frig pentru ca acolo nu este soba sau alta posibilitate sa ne incalzim.

A doua zi vom pleca pe creasta Builei, sprea Cabana Cheia. Traseul nu ar trebui sa ne ia mai mult de 6-7 ore. Avantajul este ca la capatul acestui traseu vom avea caldura si mancare calda. Aceeasi recomandare: haine rezistente la frig si cel putin un schimb care sa ramana uscat pentru cand vom ajunge la cabana. Aici nu am dorit sa stric frumusetea crestei aratandu-va o fotografie, este mult mai frumos live. In schimb, puteti sa va delectati cu aceasta fotografie de sus a cabanei Cheia.

Dupa o noapte de odihna asa cum scrie la carte si un mic dejun made in Belshug vom purcede catre Olanesti sau Cheia, depinde cum se prezinta vremea. Daca este frig si ploua vom merge direct catre Olanesti sau, daca avem vreme buna, vom pleca pe traseul care include brana caprelor (un traseu extraordinar) sau si mai spectaculos, direct prin Cheile Reci (sau Cheii), un traseu bineinteles nerecomandat dar care se poate parcurge fara probleme :)

Ajunsi in Olanesti sau Cheia vom lua un autobuz catre Rimnicu Vilcea si de acolo spre Bucuresti. Aceasta a fost o prezentare scurta a traseului...detalii genul ce vom lua de mancare/bautura se vor discuta la o data ulterioara (acesteia).

De retinut sunt urmatoarele : haine rezistente la frig si faptul ca in mod sigur nu veti uita acest week-end. Cine vrea sa mearga sa o contacteze pe Raluca sau sa-si afirme in scris ( pe blog) dorinta.

Astept intrebari si sugestii...

[raluca] Lucru romanesc la Londra

2009-10-13T23:09:00.001+03:00

Nu am cautat deloc, de cate ori am fost la Londra, sa vad ce parere au ei despre noi sau sa ma informez despre unde stau romani mai mult sau lucruri de genul asta. Spun doar lucruri peste care am dat intamplator.

La receptia hotelului la care am stat in ultimele doua dati (The Wembley Hotel) am gasit doua surori, romance, care au fost foarte de treaba, chiar si cand au vazut ca sunt din Romania (infirmand parerea pe care mi-o facusem, ca romanii se poarta urat unii cu altii si cand sunt in afara tarii). Asa se face ca am avut mereu aceeasi camera, pe care mi-au rezervat-o si pentru decembrie (vorba Adrianei, as putea s-o personalizez, lasand lucruri prin ea).

Colegii de curs (si au fost multi, ca de fiecare data se schimba) nu au facut nicio diferenta intre mine si ei, nici in sensul bun, nici in sensul rau, am fost tratata absolut de la egal la egal.

M-am bucurat cand m-am dus la film la Barbican si am vazut in programul lunii octombrie "Amintiri din epoca de aur".

M-am bucurat si mai mult cand am vazut si "Katalin Varga", la care m-am dus si am observat reactiile oamenilor. Desi se terminase filmul, inclusiv genericul de final, lumea nu se misca de pe scaune. Pesemne ca le-a placut :)

Reprezentatiile cu Alina Cojocaru la Royal Opera Covent Garden sunt intotdeauna sold out cu zile bune inainte de spectacole.

Pe 10 noiembrie, Angela Gheorghiu va canta la Southbank Center, impreuna cu Marius Manea, arii din Verdi si Puccini, cu Ion Marin dirijor. Tot la Southbank Center, pe 14 octombrie, soprana Nelly Miricioiu va sustine un recital solo, in program fiind si piese de Tiberiu Brediceanu si Nicolae Bretan.

Fanfara Ciocarlia, Mahala Rai Banda si Florentina Sandu vor trece si ei prin zona, cand, alaturi de Esma Redzpova si altii, vor fi "legendarii regi si regine ale tiganilor", pe 19 octombrie :) Si legendari chiar sunt, au vandut deja aproape toate biletele (la Angela Gheorghiu, in aceeasi sala, mai sunt inca 50% din bilete).

Nu in ultimul rand, in editorialul din octombrie al revistei Songlines, un lunar despre world music, redactorul sef povesteste despre muzica pe care a ascultat-o el in Romania, in satele din Transilvania. Si care i-a placut :)

E belshug de romanism la Londra. Am putea deci sa emigram acolo, acum oricum nici distantele nu mai sunt ce-au fost :))))

[mazilique] Cum ne dam seama ca-i criza pe bune?

2009-10-13T13:47:00.003+03:00

Anul asta n-am fost la Viena decat o singura data :))

Sounds funny, only it's kinda sad. Si greul tot Raluca o sa-l traga, pentru ca ea o sa mearga in curand si eu o s-o rog tare tare sa-mi aduca chestii. De exemplu carnati de pe Graben :))

Later edit: pe 10 noiembrie e White Lies la Arena si pe 11 decembrie - Franz Ferdinand la Gasometer (pe blogul asta e voie cu injuraturi? ala, la nervi si ciudă? :p)

[raluca] The City I Love

2009-10-11T20:48:00.001+03:00

Caci da, a detronat de la inceput Stockholm-ul :) Urmeaza mai multe episoade cu si despre Londra, orasul care mi-a furat inima si sufletul, iremediabil... Vor tine pana in decembrie, cand va trebui sa ma gandesc cum sa umplu golul... poate ne mai gandim si la Islanda intre timp :) Si mai puneti mana si mai scrieti, ce se intampla?!

[raluca] Cum e Wembley cand e gol

2009-10-06T22:11:00.002+03:00

Stadionul adica. Daca tot am stat in "cartierul" Wembley, am zis sa fac si un tur de arena, sa vad si eu cum arata un stadion adevarat :)

Si am vazut: cel mai mare stadion acoperit din lume are nu mai putin de 2.680 de toalete (!!!), peste 80 de bucatarii, pentru a face fata puhoiului de lume, iar o camera VIP, inchiriata pe 10 ani, costa o nimica toata: 2,5 milioane de lire sterline. Toate fetzele ilustre ale fotbalului englezesc au cate o camera din asta, ale carei ferestre ofera, normal, cea mai buna vedere catre ceea ce se intampla pe stadion. David Beckham este unul dintre cei care detin asa ceva, decoratiunile interioare fiind puse la punct de cine alta decat Victoria. Ghidul care a facut turul cu turistii a zis chiar ca Victoria a avut grija ca vasul de toaleta al ilustrului sot sa fie decorat cu figurile jucatorilor de la cluburile rivale, insa cred ca asta e doar marketing sau am inteles eu gresit :)))))

Altfel, din culise, am aflat ca impecabilul gazon nu dureaza o vesnicie (silly me), ca el e schimbat cam dupa fiecare mare eveniment, iar in cel mai bun caz tine 11 luni. Cam intr-un astfel de moment era si cand am ajuns eu pe stadion: dupa concertul Coldplay care avusese loc cu 3 zile in urma, oamenii puneau un gazon nou, ca incep meciurile tari :)

Pe un soare orbitor, care i-a naucit pe englezi, stadionul era descoperit in totalitate, pentru ca orice raza de soare sa ajunga pe minunatul gazon.

Am intrat in vestiare, am intrat pe stadion prin tunelul acela pe care isi fac aparitia, in sir indian, fotbalistii, iar ca dovada suprema de marketing britanic (doar sunt cei mai tari in materie, nu?), cand ieseai din tunel se auzeau automat uralele din tribune, cat sa te faca sa ai iluzia, pentru un moment, ca esti si tu cineva :))))

Si mai fac ceva pentru turistii cu gura cascata: te pozeaza cu replica nu stiu carei cupe (spre rusinea mea, sunt afoana in fotbal), exact in locul - tribuna regala - in care li se inmaneaza trofeul castigatorilor (stiti, cand se duce fiecare si il ridica deasupra capului).

Eh, ce sa zic, eu ca turistul neinitiat pe stadion; mi-a placut, mi s-a parut super tare, dar nici nu e greu, dupa ce am fost o singura data pe Ghencea si atunci Romania a luat bataie de la Norvegia pe niste namoale zdravene...

[mazilique] Petrom, dator la Belshug Team

2009-09-29T15:30:00.006+03:00

Surprinzator (pentru un team asa de plimbaret ca al nostru), nu e vorba de benzina.

Sa explic: de cand m-am intors de la Sziget, in fiecare zi cand vin la serviciu, cumpar o sticla de Cola Zero la 1 litru (stiu ca e câh si very bad habbit, dar eu nu beau cafea si Red Bull are prea multa cofeina, iar mie mi-e somn), de la Petrom. Ştiţi toţi care, ăla de lângă fabrica noastră.

Eh, si o sticla din asta costa 3,89 de, ceea ce pentru doamnele vânzatoare de acolo (amabile as always, cum le stiti) inseamna - invariabil - 4 lei.

Au trecut 34 de zile, ceea ce m-a adus la un rest necolectat de 3,74 lei. Inca putin si tre' sa-mi dea o sticla intreaga :))

Si acum - intrebare. Voi ati incercat vreodata sa va cereti restul cand cumparati de la Petrom? I know I did, and it wasn't pretty... pentru ca e vina mea ca n-am bani ficşi.

Propun boicot :))

Ah, si sa bem ceai.

[raluca] Can I tell you a secret?

2009-09-15T14:40:00.002+03:00

Despre o serie de ghiduri despre locuri secrete aflate in alte locuri super cunoscute si super "calcate" de turisti?

Normal, cum v-am obisnuit deja, ghidurile le-am descoperit la Foyles, de unde mi-am luat "Secret London: Un Unusual Guide", scris de doi oameni care traiesc in Londra si care recomanda locuri pe care un turist obisnuit le-ar trece cu vederea, tocmai pentru ca nu ar sti unde sa se uite in jungla urbana :)

Fara London Eye, fara British Museum, fara Tate, fara Buckingham Palace sau Westminster Abbey, doar cu parculete ascunse, piese de arhitectura in cladiri in care nu te gandesti vreodata sa intri, lucruri de fiecare zi carora nimeni nu le da atentie.

Foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:22-23-leinster-gardens-facade-contrast.jpg (fatadele false in Leinster Gardens)

Depourile de taxiuri, cimitirul animalelor in Hyde Park, pentru cine vrea si lucruri mai sumbre, casele false din strada Leinster Gardens (pentru a se construi reteaua de metrou, au fost demolate case, insa au fost pastrate fatadele la nr. 23 si 24, pentru a da impresia ca zona este locuita in continuare - au fost oameni care au cunparat bilete false la un presupus bal si s-au dus la adresa cu pricina imbracati corespunzator), cea mai inalta scara fara balustrada din lume, muzeul Twinings Tea, taverna Ye Olde Mitre (cu interiorul intact din secolul al XVII-lea, fara piped music), pivnitele lui Henry VIII, cea mai mica sectie de politie din Marea Britanie, moara Brixton etc. etc. etc.

Din serie mai fac parte "Secret Amsterdam", "Secret Barcelona", "Secret Brussels", "Secret Paris", "Secret Rome", "Secret French Riviera", "Secret Tuscany", "Secret bars & restaurants in Paris", "Unusual Shopping in Paris", "Unusual nights in Paris", "Unusual hotels - UK & Ireland", "Unusual hotels of the world". Editura, Jonglez, este franceza, de unde si multele titluri legate de Paris :)

Foto: http://www.pub-explorer.com/gtlondon/pub/yeoldemitrelondonec1n.htm (Ye Olde Mitre Tavern)

Precizare: aceste ghiduri completeaza seria de "Top 10", pe care stiti ca o puteti gasi oricand la dordecarte.ro :)

[george] Belşug de scalpuri la cinema

2009-09-15T13:50:00.000+03:00

Întrerup dezbaterea culinară de la postarea anterioară cu o pauză de auto-promo. Dacă vreţi să citiţi ceva despre tot un fel de belşug, cu scalpuri de data asta (sau cu scalpări, cum vreţi) , puteţi vizita vechiul meu blog pe care l-am redeschis cu ocazia asta. Despre chestiile drăguţe şi belshugăreşti o să scriu în continuare aici (aşa ca nu aţi scăpat de mine). Celălalt blog e rezervat pentru my dark side... :) şi se vrea un loc de cârcoteli, obiecţii şi enervări cotidiene.

Aşa că, pentru câteva observaţii pe marginea mult (prea) apreciatului Inglorious Basterds al lui Tarantino faceţi click pe link :) . E şi trailer acolo :)) ... Bine, şi câteva spoiler-uri...

[mazilique] Deci va laudati ca ati fost in Delta...

2009-09-14T00:25:00.006+03:00

Fara mine!

Bine, fie - ce-i drept, am avut treaba si de asta n-am putut veni, but still :))

Asa ca, de invidie verde, cu ajutorul lui Gabi, care a adus de la Dunare un crap, la Chez Mazilique s-a recreat unul dintre cele mai frumoase colturi de Delta - ăla în care se găseşte farfuria cu saramura.

[mazilique] Do you like the indian summer?

2009-09-12T16:00:00.002+03:00

[mazilique] Se deschid bordeluri pe La Rambla

2009-09-12T10:32:00.004+03:00

Pentru ca strada era plina de prostituate care faceau sex unde se nimerea si municipalitatea s-a gandit sa le mai vâre la adăpost. Reprezentantele breslei au fost de acord cu decizia primarului, pentru ca "avea nevoie de condiţii decente de munca".

Din pacate pentru viitorii calatori spre insorita Barcelona, planurile ar putea avea efect abia cam pe la anu'. Pana atunci, piata La Boqueria e inca deschisa ;)

[alina] Recunosc, am trisat!

2009-09-09T23:18:00.007+03:00

Prima excursie organizata in Delta Dunarii a fost cu multi ani in urma. Eram prin liceu si m-am inscris la agentia de turism a scolii, care se numea Delta Force 7, evident pentru ca eram 7 elevi pasionati de minunatele peisaje ale rezervatiei. Atunci am mers la Sf. Gheorghe, iar copiii pe care i-am insotit au fost atat de incantati, incat ni s-a dus vestea de mari petrecareti si aveam tot timpul de planificat alte expeditii. Culmea, urmatoarele excursii organizate au fost la munte si la mare, pentru ca elevii din Tulcea erau plictisiti de Delta si voiau sa cunoasca si alte locuri.

Dar, cele mai multe secrete ale Deltei le-am aflat de la bunicul meu, de la Somova, iar apoi de la tatal meu. Pe umerii lor plangeam cateva ore bune pentru a ma lua cu ei la pescuit. Tot de la ei am invatat cum sa-ti faci palarie din frunzele de nuferi pentru a te proteja de soare, lantisoare din flori (da, stiu, acum nu mai ai voie), dar si cum sa supravietuiesti in salbaticie :). Ei m-au invatat si cuvinte pescaresti precum ispol, sajoc, chipcel, trapazan, ghionder si m-au invatat si cum sa le folosesc. Trezita la 4 dimineata, porneam mandra, alaturi de bunicul meu spre balta, taraind dupa mine chipcelul cu care urma sa prindem momeala pentru pestii cei mari. Conditiile puse pentru a merge la pescuit erau numeroase si nu plecam pana nu se asigurau ca nu le voi incalca. Asta insemna ca nu am voie sa ma plang ca vreau inapoi inainte de timp, sa merg prin namol pana la barca, sa nu incurc unditele, sa nu-mi fie foame, sete si sa nu vorbesc prea mult. Asa am ajuns sa ma lupt cu lipitorile agresive, sa beau apa direct din balta, sa mananc mamaliga care era de fapt momeala pentru pesti, sa-mi pun singura rama in carlig, sa rup cu dintii pestii mai mari (in lipsa unui briceag) ca sa-i folosim drept momeala atunci cand pescuiam la rapitor si sa nu vorbesc decat atunci cand sunt intrebata. Desi pare urat, mie imi placea foarte mult. Si acum imi place. Linistea de dimineata, rasaritul pe balta, pasarile, broastele, nuferii, pestele prins - toate m-au facut sa ma indragostesc de Delta si sa-i raman fidela. De atunci, merg in fiecare an.

Pentru ca nu toata lumea e deschisa la ideea de a merge in Delta Dunarii, dar si pentru ca nu stiam cum veti reactiona la tantari, paianjeni si alte vietuitoare, anul trecut v-am testat si am imbinat un pic luxul cu salbaticia. Asa am ajuns la Mila 35 unde aveam tot timpul piscina pentru cazurile in care nu v-ar fi placut plimbarile cu barca. Dupa ce am vazut ca va place, am propus sa incercam si ceva mai putin comercial. Stiam ca bratul Chilia e cel mai putin vizitat de turisti, in comparatie cu celelalte doua, Sulina si Sf. Gheorghe. Auzisem ca e o singura pensiune in satul Chilia Veche, ca se mananca bine si ca proprietarii de acolo sunt foarte ospitalieri. Asta e tot ce stiam cand v-am propus sa mergem acolo. Apoi, defect profesional, am inceput sa cercetez: site-ul pensiunii, opiniile scrise de cei care au fost acolo, am cerut recomandari, am vorbit cu oameni care-i cunosteau pe proprietari, adica un adevarat desk research :). Si, pe masura ce aflam lucruri noi despre pensiunea Vita-Chilia Veche, eram din ce in ce mai convinsa ca e o alegere buna. Daca mai aveam ceva indoieli, in special legate de drum, acestea s-au risipit cand am sunat si am vorbit cu doamna Carmen; merita felicitari pentru modul in care-si planifica activitatile, dar si pentru felul in care-si primeste oaspetii. Inca de la Bucuresti stiam cum vom ajunge acolo, care vor fi problemele cu drumul, unde ne vom caza, ce vom manca, cu ce vom merge prin Delta, pe unde vom merge - ne-a dat indicatii pana la cele mai mici detalii. Pentru mai multa siguranta, doamna Carmen ne-a insotit din Tulcea pana la Chilia Veche pentru a ne arata scurtaturile drumului, dar si pentru a ne incanta cu minunatele povesti pescaresti si vanatoresti.

Mai multe lucruri despre pensiune si excursie puteti sa spuneti voi, ca sa nu fiu, iar, acuzata pe nedrept de Alin, de intentii indecente :D.

Si, ca sa fie o compunere in toata regula, o sa inchei reamintindu-va ca, pentru anul urmator am luat in calcul doua variante: Mila 23 dar si Crisan, la sugestia Ioanei.
Voi mai mergeti?

PS. Ca sa trisez pana la capat, propun sa facem ghidul impreuna. Putem face un chestionar de evaluare, unde fiecare participant poate acorda o nota pentru diferite criterii: cazare, mancare, transport, obiective, activitati etc ;)

[george] Cum să ajungi la Chilia Veche şi ce să faci acolo

2009-09-09T18:41:00.002+03:00

Răspunsul corect la prima parte a întrebării e: cu ajutorul Alinei. Iar la a doua parte e: tot Alina te învaţă. Aşa că, cine nu are Alina, să-şi cumpere. Însă cum Alina e o specie extrem de rară, formată dintr-un singur exemplar, mă gândesc că n-ar fi rău să oferim puţinilor noştri cititori un fel de ghid belşugăresc despre cum pot ajunge în Deltă la Chilia Veche (aşa cum citim şi noi prin alte locuri când vrem să mergem undeva). Să inaugurăm cu ocazia asta, după sistemul de rating, şi categoria de ghiduri belşugăreşti.

O invit astfel pe Alina (adică pe Dalba), nu din lene, ci pentru că ea e cea mai potrivită pentru asta, să posteze cât mai grabnic ghidul mai sus numit.

Eu o să mă rezum la a posta fotografiile şi filmuleţele făcute în Deltă.

Later edit: Uff, că era să uit. În caz că nu aţi citit încă, nu rataţi asta.

[raluca] Intermezzo literar

2009-09-08T21:29:00.001+03:00

Foyles ma anunta azi pe Facebook ca s-a stabilit shortlist-ul pentru Man Booker Prize de anul asta. Castigatorul va fi anuntat pe 6 octombrie. Mai jos lista, in caz ca vreti sa beneficiati de vreuna nou-nouta adusa tocmai de la Londra :)

1. The Children's Book - A.S. Byatt
2. Summertime - J.M. Coetzee
3. The Quickening Maze - Adam Foulds
4. Wolf Hall - Hilary Mantel
5. The Glass Room - Simon Mawel
6. The Little Stranger - Sarah Waters

Acum sa revenim la Delta; George, povesteste ce e de povestit si pune pozele :)

[raluca] La multi ani, sa ne traim!

2009-09-07T23:36:00.002+03:00

In Delta a inceput, deci nu puteam sa sarbatorim decat in Delta. Astfel ca am ajuns la Chilia Veche iar ce s-a intamplat acolo las imaginile sa vorbeasca - si pe ceilalti participanti la belshug :)

P.S. Click pe poze ca sa le vedeti mari :)

[george] Off-road în Deltă cu Fiat Sedici

2009-09-07T18:24:00.011+03:00

Ce Dumnezeu să cauţi cu Fiat Sedici off-road, v-aţi putea întreba… E, fix chestia asta ne întrebam eu şi Ioana duminică la 5 dimineaţa, în mijlocul pustietăţii, prin ploaie şi mocirlă, cu maşina atârnând într-o poziţie imposibila pe marginea unui dig de pământ. De ce suntem off-road? Adică unde e drumul? În jur doar lut ud, mărăcini, o casă părăsită şi întuneric…

Drumul de piatra pe care plecasem din Chilia Veche spre bacul de la Tulcea se transformase pe nesimţite într-un drum de pământ pe care maşina era tot mai dificil de controlat. Când drumul, aflat pe culmea unui dig, s-a îngustat foarte mult, ne-am amintit avertizarea gazdei de la pensiune: „dacă vedeţi ca nu mai sunteţi pe piatră, v-aţi rătăcit şi trebuie să vă întoarceţi”.

Era clar, greşisem drumul! Prima încercare de a întoarce ne-a făcut să alunecăm lateral în stânga digului. Cu puţin avânt şi cu tracţiunea cuplată pe toate roţile, am ieşit fără probleme. Însă doar puţin timp, pentru că următoarea manevră ne-a dus pe partea cealaltă a digului, unde malul de pământ era şi mai abrupt. Iar mărăcinii ceva mai înalţi. De aici, timp de vreo 15 minute, în ciuda numeroaselor încercări, roţile, încărcate de noroi, nu au reuşit să ajungă pe culmea digului.

Maşina era 4x4, motorul destul de puternic, cauciucurile însă erau din cu totul alt film, unul cu aventuri urbane, nicidecum cu expediţii pe teren accidentat. Tot atunci am simţit acut nevoia ESP-ului, dotare care nu era în lista standard la exemplarul testat. Când totul părea pierdut, iar Ioana insista să o lăsăm baltă şi să sunam la pensiune pentru a fi scoşi cu un tractor de acolo, teorizat la gândul „legendei belşugăreşti” care se va naşte dacă vom chema ajutor, am mai făcut o ultimă încercare, cu ceva mai mult avânt şi am reuşit să pun maşina iar pe drum. Mă rog, chestia aia un pic bătătorită de pe vârful digului căruia cu îngăduinţă îi spuneam aşa.

Ne-am întors, cu 8 – 10 km/h la postul Poliţiei de frontieră de la intrarea în sat, unde am aflat că nu totdeauna drumul cel mai lat e si cel mai bun. Greşisem într-o vale când drumul pietruit cotea la stânga, mult mai îngust şi aproape invizibil noaptea. Ne-am întors şi am reluat drumul corect de data asta, fără alte peripeţii notabile, cu excepţia faptului că, din cauza întârzierii de o oră, am pierdut bacul la care voiam să ajungem.

Drive test belşugăresc

Cu aşa introducere lungă ajung şi la subiectul postării, cum s-a descurcat Fiatul Sedici printre belşugari. Eu, de la volan, zic că bine. Şi îi mai sunt şi recunoscător pentru că, în ciuda lipsei mele de experienţă off-road şi a cauciucurilor obişnuite, ne-a scos dintr-o situaţie pe care eu şi Ioana deja o vedeam fără ieşire. Mai mult, după cele trei zile de test pot spune că Sedici e o maşină compatibilă cu belşugarul, fie el profesionist sau amator. Să mă explic.

Fiat Sedici e un crossover compact, adică e făcut să se descurce foarte bine în oraş, dar nu refuză niciodată o aventură în natură, pe drumuri mai puţin bătătorite şi chiar pe teren accidentat. Exact ca belşugarul :). Nu epatează, Sedici nu e maşină de fiţe şi nu are dimensiuni de prost gust, însă nu te lasă la greu. Modelul testat prin bunăvoinţa AutoItalia ascunde sub capotă un motor diesel de 1,9 litri, de care aproape că m-am îndrăgostit, o cutie de viteze cu 6 rapoarte şi dezvoltă 120 de cai putere (ceea ce nu e tocmai puţin dată fiind greutatea de doar 1,35 tone pe care o are maşina). Pentru cititorii şi belşugarii care nu sunt pasionaţi de detaliile tehnice asta ar trebui să însemne următoarele: vitezomanelor noastre Mazilique şi Flori le-ar plăcea cum Sedici depăşeşte fără probleme pe autostradă maşini mai fiţoase, la peste 170 km/h sau cum iese din situaţii periculoase şi din depăşiri strânse beneficiind de suficiente resurse de putere şi la viteze ridicate. Lui Ceauşescu, benzinar convins, i-a plăcut forţa motorului pe teren plin de hârtoape, iar pe mine m-a cucerit cuplu destul de mare gratie căruia reuşeşti să pleci primul de la semafor, înaintea boului care încercă sa te facă pe linia de tramvai. În portbagaj, nu foarte mare ce-i drept (e vorba, totuşi, de o maşină compactă), au încăput 3 rucsaci şi chitara lui Doru şi mai era loc de un rucsac sau doi, ceva mai înghesuiţi.

Cu ceva zdruncinături, Sedici a făcut faţă onorabil, zic eu (ceilalţi pasageri pot confirma sau infirma), ambelor drumuri înfiorător de proaste dintre Tulcea şi Chilia Veche, cel de piatră, de 75 km, şi celălalt, de doar 50 de km, care o taie pe scurtături (încă nu m-am hotărât care dintre ele e mai prost). Trebuie să recunosc însă ca ambele sunt la limita de sus a ceea ce poate o maşină de genul acesta să suporte. Din cauza suspensiilor relativ moi, gropile mai mari, dese, abordate neatent, făceau ca suspensiile să intre în rezonanţă, maşina căpăta un tangaj extrem de neplăcut şi riscam fie să lovesc scutul în buza vreunei gropi, fie să pierd controlul volanului. În schimb, la urcat pante sau abordat orice denivelare la viteză mică, maşina rivalizează cu modele mai performante, cu condiţia să nu fie noroi sau să fie echipată corespunzător.

Am folosit toate variantele de tracţiune, modul 2X (doar roţile din faţă), auto şi lock (tracţiune pe toate cele 4 roţi). Cu adevărat n-am avut nevoie de ultimul decât atunci când am alunecat de pe drum. În schimb tracţiunea integrală s-a dovedit o experienţă interesantă şi pe şosele, în curbe, maşina fiind mai sigură, cu preţul unui consum ceva mai mare. Şi că tot veni vorba de consum, la finalul celor 800 de kilometri conduşi pe toate tipurile de drumuri cu cele mai variate viteze, computerul de bord indica 7,7 litri la sută.

Interiorul e mai degrabă spartan, dar funcţional. Evident, plin de acelaşi plastic rigid care, din păcate, a devenit aproape regulă la majoritatea modelelor actuale. Poziţia de condus e înaltă, chestie care mie (conducând zi de zi un Yaris) îmi place, dar care lui Ceauşescu (obişnuit să se târâie la câţiva cm de asfalt în Roverul lui) nu. Altfel, modelul testat avea toate chestiile obişnuite unei dotări de top - climă, sistem audio cu mp3 si 4 boxe & 4 tweetere. Deşi exemplarul pe care l-am condus avea peste 20.000 km, nu am sesizat greieraşi în bord, cu excepţia unui mic joc la torpedo, iar ocazii să se facă auziţi au avut din belşug. În privinţa siguranţei, slavă domnului, nu am avut ocazia sa testez eficienţa nici unuia dintre cele 6 air-baguri din dotare.

Din păcate, şi aici vine partea dureroasă, preţul nu prea e de criză: 21.087 euro preţ de catalog, cu taxe, dar care, dacă se aplică oferta acum în vigoare la Autoitalia, poate ajunge 18.787 euro cu taxe. Dacă stai însă să te gândeşti că de banii ăştia iei cam două lucruri într-unul – şi maşină de oraş cu care să te strecori prin trafic şi pe care să o parchezi uşor, dar şi una de ieşit în belşuguri oriunde îţi pofteşte inima, preţul poate să nu mai pară aşa mare.

În final aş vrea să inaugurez şi un sistem de rating tematic care să indice atât potenţialul belşugăresc al lucrului sau locului despre care scriem, cât şi potenţialul de distracţie.

Fiat Sedici primeşte de la mine:

4 belşuguri din 5 posibile (adică în câte călătorii tip belşug aş lua maşina)

4 chitare tot din 5 posibile (chitara, a lui Doru bineînţeles, fiind etalonul distracţiei) Aici şi o menţiune. Sedici nu pare fun la prima vedere şi ar fi primit doar 3 chitare, însă alunecarea în nămol şi experienţa din ultima zi, în parte povestită aici, i-a salvat pielea şi m-a făcut să îi sesizez mult mai bine potenţialul de distracţie.

Pentru cei care ar vrea să citească versiunea ceva mai tehnică a drive – testului cu Fiat Sedici, în curând pe vechiul meu blog pe care am hotărât să-l şterg de praf si să îl redeschid.

[doru] Gaşca noastră de liceu

2009-09-07T13:01:00.002+03:00

- Băieţi, hai să plecăm de la chimie, vreţi?
- Băi, vreau, dar să plecăm toţi că iar ne ia aia la ochi.
- Şi io vreau, Mariane, dar nu prea am bani. Ce facem? Mergem la mine?
- Da mă, jucăm o carte şi, dacă e, băgăm şi o cântare. Ai chitara acasă?
- Da.
- Perfect. Hai. Repede, că vine aia!

Mă întreb dacă doar eu simt că m-am întors în timp.

Marian, Alecu, Virgil şi cu mine eram o echipă în liceu. Fusesem colegi şi în şcoala generală, iar acum, în clasa a noua, nimerisem în aceeaşi clasă a liceului de matematică fizică, de la noi din cartier.

Pe vremuri, aşa cum ne place nouă să zicem, eram personajele din Cireşarii şi cotrobăiam toată ziua prin case părăsite, ciocănind în podele după comori, iar vara plecam la casa de la ţară a lui Alecu şi făceam expediţii pe dealurile din Dobrogea.

Îninte de Cireşarii am fost o vreme Tom Sawyer, Huck Finn, Jim1 şi Jim 2, (nu ştiu de ce, Alecu şi Virgil nu reuşeau să se înţeleagă care să fie Jim şi care Injun Joe, aşa că am rămas fără indian, însă cu doi sclavi negri), dar perioada Cireşarilor ne-a fost cea mai dragă. Totuşi ne lipseau nişte personaje. Nu aveam pe cine să salvăm din castel şi nu aveam cui să îi stoarcem veninul cu degetele şi buzele. Nu era nicio Lucia şi nicio Maria.

Ele au apărut apoi, în clasa a noua. Pe Lucia Panait şi Maria Bunea le-am cunoscut în prima zi de liceu şi au fost exact aşa cum ne aşteptam. O Lucia şi o Maria. Gaşca noastră devenise completă. Am petrecut împreună cei mai frumoşi ani.

Cred că am fost cei mai cuminţi copii din generaţia noastră. Tentaţia răului nu exista, pentru că nu îi permiteam noi să existe, având în schimb toate premisele binelui, adevărului şi frumosului. Prietenia.

O să vă întrebaţi unde duce această scurtă istorie, şi mai ales de ce am început-o cu povestea unui chiul de la ora de chimie.

Răspunsul stă în întrebare.
- Cititorul: De ce ai început o istorie despre prietenie cu un chiul la ora de chimie?
- ECO: Mie, mie, mie...

Odată cu trecerea timpului, relaţiile s-au redefinit, iar nevoia de individ în interiorul grupului a devenit din ce în ce mai puternică, până a copleşit ideea grupului în sine.

Alecu a devenit Alexandru, Marian şi Maria au devenit un cuplu, banii au devenit o problemă, scopurile au început să ne guverneze existenţa, iar mie timpul mi-a devenit duşman. Nu mai e timp! Creştem şi o să se termine. Aş fi vrut să fim Cireşari la infinit.

Au trecut mai bine de zece ani, iar eu am trăit fiecare vară ca şi cum ar fi ultima, fără Cireşarii mei. Până acum.

Şi mă întreb din nou dacă doar eu simt că m-am întors în timp.

- Băieţi, hai să plecăm de la serviciu, vreţi?
- Băi vreau, dar să plecăm toţi. Hai de vineri dimineaţă.
- Şi io vreau, Bogdane, dar nu prea am bani. Ce facem, mergem la Raluca?
- Da mă, fumăm o narghilea şi dacă e, băgăm şi-o cântare. Ai chitara la tine?
- Da.
- Perfect. Hai repede că nu mai e timp.

[mazilique] Bilete de 13 euro inclusiv taxe la Blue Air?

2009-09-04T12:40:00.002+03:00

Eu nu cred pana nu vad. Da' ei asa se lauda

Blue Air lansează în perioada 7-11 septembrie o promoţie specială: Zbormania. Sunt puse în vânzare 30.000 de bilete de avion către toate marile oraşe ale Europei, cu preţuri de la 13 Euro, cu toate taxele incluse.

Zbormania se desfăşoară numai în perioada 7-11 septembrie, în limita locurilor disponibile.
Biletele puse în vânzare sunt pentru călătorii începând cu data de 25 octombrie 2009, până în data de 28 martie 2010.
Toate taxele sunt incluse în preţul biletului şi fiecare pasager poate transporta gratuit un bagaj de cală în limita a 20 de kilograme.

[raluca] British Airways, mai ieftin decat Wizz! How cool is that??!!

2009-09-04T02:08:00.000+03:00

Trebuie sa spun asta neaparat: Wizz-ul s-a lacomit peste masura. Adica am platit pe un bilet de avion Bucuresti-Londra si invers 201.05 euro, la British Airways, pt ca am facut atac de cord cand am vazut ca Wizz are 235 euro!!!

Poate nu pare cine stie ce diferenta, dar sa va povestesc istoricul: in martie, am mers la Londra cu 60 de euro, Wizz; in iulie, 100 euro, tot Wizz - biletele luate mereu cu 2 luni inainte.

Acum, pt mijlocul lui octombrie, un salt de pana la 235 euro!!! How lame is that? Normal ca la scorul asta intri automat la British Airways pe site sa iei temperatura. Si, cand vezi ca acolo e mai scazuta, mai stai pe ganduri?

Si, ca sa nu va vina sa credeti si mai rau, si la KLM e mai ieftin decat la Wizz - 189 de euro! Dezavantajul e ca faci escala la Amsterdam, din cauza asta am preferat sa mai dau 12 euro in plus si sa scap de durerile de cap (la propriu). Dar, daca nu ar fi fost BA, atunci sigur ar fi fost KLM :)

Nu mai spun ca oricum Blue Air nu e o solutie pentru Londra, cu preturile pe care le are (se intampla ca nici nu are zboruri cand am eu treaba pe-acolo).

Deci de ce ar mai da cineva bani pe low-cost? Sau de ce ii mai zice low-cost? Adica chiar nu vor mai exista companii intr-adevar low cost? Asta e de fapt vestea trista...

[mazilique] Sad sad news

2009-09-01T12:11:00.004+03:00

Sky Europe a intrat in faliment like... de tot! You cannot imagine cat de trista sunt, considering ca am zburat cu ei de vreo zece ori si intotdeauna a fost lovely, niciodata n-am intarziat (in conditiile in care, daca intarziam fie si 30 de minute, ratam cate un concert misto..). Si pff... era sa cumpar un bilet pentru 10 decembrie, sa ma duc sa mai vad o data Franz Ferdinand, la Gasometer :((

SkyEurope a intrat marţi oficial în faliment, a anulat toate zborurile şi şi-a suspendat operaţiunile, a anunţat compania aeriană slovacă, aflată în dificultăţi financiare severe

mai multe aici

[ceausescu] Sziget 2009 - Epilog

2009-08-31T22:25:00.006+03:00

...sau ce nu s-a povestit

Saptamana trecuta, am zis ca sa nu mai adaug inca un post la valul de postari. Din punct de vedere marketing & sales, produsul ar fi trecut neobservat. Din punct de vedere al productiei, nu aveam chef. Si you know me, I'm shy si ma urnesc mai greu cu d-astea. Si imi place sa am ultimul cuvant. :)

Asa ca va spun in seara asta ce am de spus, pentru ca azi e luni seara, iar maine, cand voi o sa vedeti asta, va fi marti si martea e o zi deprimanta, mai ales toamna.

Ce fraze scot din mine...

Despre Sziget vorbeam. Ma, fratilor, a fost misto. N-a debutat foarte misto, ca drumul a fost lung si obositor, plus ca ne-am ratacit prin Debrecen, plus ca am ajuns acolo si biletul meu era non-camping si a trebuit sa il upgradez. Apoi am umblat doua ore dupa loc de pus cortul. Pana mi-am dat io seama ca I'm NOT too old for this shit, am mai mormait eu pe acolo, da' m-am dat pe brazda. Noroc ca au fost White Lies, Snow Patrol si Calexico (respectiv Lilly Alen pentru gagi - asta cu gagi e copiata de pe un alt blog - am pus link sa nu scrie Dimi si despre noi ca furam continut) in chiar prima zi.

Cam din a doua seara agorafobia mea a inceput sa se amorteasca de la bere si colesterol/carbohidrati.

Restul se cunoaste deja. Eu am altceva mai important de povestit.

Pentru baieti, vreau sa comunic ca, din punctul ALA de vedere (al agatatului de femei), nu e bine sa pleci la calatorii din astea cu doua tipe dupa tine, mai ales cand, din start, ele sunt doar buddies (doar amice, adica NO SEX cu ele, pentru Dana). Alelalte femei din jur nu stiu acest aspect (pe care acum il stie si Dana, daca ne citeste) si nu prea se mai uita la tine, ca se gandesc ca fie esti gay, fie esti nesimtit ca nu-ti ajung doua. Din pacate, am tricou pe care scrie "She's my sister" pentru cand ies in cluburi cu sor-mea, da' nu mi-a dat prin cap sa imi fac tricou cu "They're my buddies" pentru Sziget. A, si ar mai ajuta sa faci un pic de miscare inainte, ca, frate, parca toti atletii se stransesera acolo si mai si umblau fara tricouri, nesimtitii. Da' nu cred ca de-asta nu am agatat, ca doar femeile se uita in primul rand la frumusetea interioara, la cat de spiritual, sensibil si amuzant este un barbat, si abia in al zecelea rand la fermitatea... hmm... pectoralilor.

Altfel, fetele au fost cele mai tari. Pe bune. Si iata si de ce. :)

Nu-i asa ca sunt cute amandoua? :)

De fapt, tot textul de mai sus era asa, ca sa am pretext sa postez filmele astea doua si sa ma razbun ca m-au machiat, pozat si apoi pus pe blog. Luati, ma, revenge de-aici.

In final as vrea sa zic ca Sziget 2009 fost cea mai tare chestie pe care am facut-o in ultima vreme si le multumesc sincer lu' Mazi si lu' Gabi ca m-au luat cu ele. Si ca mi-au acceptat glumele (otherwise inacceptabile, stiu).

Poate la anul mergem mai multi. Eventual, la un concert Oliver, la A38-wan2 stage. Hai, ma, ce dracu', anul asta a cantat AB4 acolo. Doru, imi faci dedicatie, frate? Mama, cate tipe as putea sa agat... :))

Atat. The end.

PS: Ne vedem in Delta. :)
PPS: Taratata-taratatata-taratatatatata-taratattatatatttata- TA- TA- TA: LA MULTI ANI, DORU! :D

[raluca] Spune-mi ce citești, ca să-ți spun cine ești

2009-08-29T00:02:00.001+03:00

Așa suna numele unui workshop care a avut loc în cadrul London Literature Festival la începutul lui iulie. Și care m-a atras din prima, așa că mi-am luat bilet de pe net și pe 4 iulie eram la Southbank Centre, pregătită să aflu lucruri noi despre mine :))))

Pentru mine, totul a fost surprinzător, pentru că nu aveam niciun reper, prin urmare nu aveam absolut nicio așteptare. Am fost uimită să văd, când am intrat în sală, vreo 20 de oameni împrăștiați pe niște fotolii colorate din puf, cu niște cartonașe pe care-și scriau numele, un copac desenat pe un flipchart - The Reading Tree, un concept popular in lumea anglo-saxona - și două femei, dintre care una îmbrăcată ciudat și machiată și mai ciudat, vorbind și gesticulând pe un fel de piedestal, cu niște cărți pe lângă ele.

Copac desenat de mine în Paint, pe touchpad, fără mouse, deci vă rog să fiți indulgenți :)))))))

M-am așezat și eu pe un pufulete, am primit un cartonaș și mi s-a spus să-mi amintesc, împreună cu un alt participant, care au fost primele cărți pe care le-am citit in viața mea; apoi să discut, împreună cu colega de ”grupă”, ce mi-a plăcut la ele.

Asta a fost de departe partea cea mai interesantă, pentru că îți dai seama cât de departe în timp și down your memory line trebuie să mergi :) Și, mai ales, rămâi uimit de ce descoperi acolo, pentru că nu vor fi doar cărți la capătul căutării, vor fi multe întâmplări și multe personaje în jurul acelor cărți, de care nu credeai că îți vei mai aminti vreodată...

Cel puțin la fel de interesant a fost și să îi ascult pe ceilalți vorbind despre cărțile copilăriei lor, care nu erau deloc și cărțile copilăriei mele; căci în Columbia, de unde era o tânără, copiii nu citeau ce citeam noi, nici ce citeau cei mici in Marea Britanie, nici in Tailanda. Și nici copiii din Marea Britanie nu citeau, în urma cu 50 de ani, ce citeau în urmă cu 30... Asta a fost frumusețea, să vezi atâtea nații și generații de oameni la un loc povestind lucruri atât de diferite :)

Ce a rezultat (titluri, scriitori) a fost scris la rădăcinile copacului; apoi am urcat la trunchi, unde s-au regăsit cărțile de pe vremea când eram școlari, apoi cărțile adolescenței, apoi cărțile de la 20 de ani, pentru a termina, în vârf, cu ceea ce am vrut mereu să citim dar nu am reușit :)

Ajunși aici, am aflat că toată povestea asta cu ”Spune-mi ce citești, ca să-ți spun cine ești” este o demonstrație a unei organizații, The School of Life, care face... da... biblioterapie, adică terapie prin literatură :) A devenit mai clar conceptul ăsta în ultima parte a workshop-ului, când, prin eliminări succesive, în funcție de afinitățile literare (de genul ”Cine alege Margaret Atwood?”, ”Dintre cei care au ales Margaret Atwood, cine alege Ernest Hemingway?” etc. etc.), s-au alcătuit ”grupe” de câte două persoane cu afinități cât mai mari. Cei doi au vorbit apoi între ei despre un aspect al vieții lor pe care îl vor rezolvat și și-au recomandat câte o carte care i-ar putea ajuta în situația respectivă.

Eu nu am făcut nicio recomandare și nu am primit nicio recomandare, pentru că am ajuns, împreună cu colegul de grupă, un canadian, la concluzia că nu știm :))))) Mi-a trecut totuși prin minte Virginia Woolf, însă trebuie să mai reflectez la asta...

Iată ce citeau alți oameni când erau mici:
- Enid Blyton - The Magic Faraway Tree (se pare că era în vogă la englezi, majoritatea au menționat-o)
- Richard Scarry - Busy Town stories
- Richmal Crompton - Just William stories
- Edward Stratemeyer - Nancy Drew stories
- Ursula Le Guin - Earthsea novels
- Margery Williams - The Velveteen Rabbit

Eu nu am auzit de niciunii (cu excepția Nancy Drew, dar n-am citit-o) :))))

Ce au recomandat oamenii, acum că sunt mari:
- Hari Kunzru - The Impressionist
- Zadie Smith - On Beauty
- Michel Houellebecq - Atomised
- Kazuo Ishiguro - Never Let Me Go
- Miles Franklin - My Brilliant Career
- George Eliot - Middlemarch
- Tim Winton - Cloudstreet
- Nelson Mandela - A Long Walk to Freedom

I say let's read, people :)

[mazilique] Ferma de scoici

2009-08-27T02:18:00.005+03:00

Ultimele zile de vara le-am furat in weekendul asta, undeva intre 2 Mai si Balcic (si spun ultimele zile pentru ca sper sa vina odata toamna!).

In sfarsit, am ajuns intr-un loc mult laudat, caruia ii dadeam tarcoale de ceva vreme, dar unde nu prinsesem inca momentul sa ajung. Sambata dupa amiaza, undeva pe langa Kaliakra, am descoperit Dalboka, ferma de scoici.

Cum se vede in poza de mai sus, ferma e undeva in mijlocul marii - dar nu prea departe de tarm, unde asteapta cherhanaua. Acolo ti se pune-n mana un meniu (inclusiv in limba romana), iar tie iti revine complicata misiune de a alege din 30 de feluri de scoici, plus pesti si alte bunatati extra. Scoici natur, cu condimente, cu legume, afumate, pane, pe gratar, la cuptor, la tigaie, cu sos de vin, chiftele de scoici, musaca de scoici, tocanita de scoici, sarmalute de scoici cu vita de vie, rulada cu vinete/ dovleac si scoici... ati prins idea - scoici in toate pozitiile, inclusiv cateva mai oculte - "Colierul Siernei", "Nostalgia marinarului", "Noapte Romantica", "Briza Maritima", "Mirajul marii"... fineţuri selecte :))))

Dupa ce mi-au fugit ochii pe meniu ca la jocurile mecanice when you hit the jackpot, ne-am chinuit si-am facut un platouas

icre, hamsii, creveti, cinci feluri de scoici, salata, paine, beri, sucuri si apa - 167 de lei pentru cinci persoane eu zic ca e as good as it gets.

Scoici Burgas

Tocanita de scoiciScoici cu condimente
Frigaruie de scoici la gratar
Scoici afumateCreveti

Si cum spuneam, astept toamna. Cand vreau sa ma mai intorc pe la Dalboka, doar mai sunt 25 de feluri de scoici ramase nemancate :))

[mazilique] Sziget - Ziua a V-a & wraping it up

2009-08-25T00:35:00.007+03:00

Ramasesem datoare cu ultima zi de Sziget.

Well, in ultima zi de festival.. noi nu prea am fost pe acolo :) Dimineata am plecat la Budapesta, unde am dat o tura pe langa Dunare -de la Parlament si apoi pe stradute pana pe Vaci Utca (unde Ceausescu si-a gasit cartea :))si inapoi, pe Podul cu Lanturi si pana la Batthyány.

De acolo am luat HEV-ul (un tren metropolitan) si am mers pana la capat de linie verde, la Szentendre, un orasel mic, dar incredibil de frumos si pitoresc.

Am auzit ca ar fi foarte cunoscut pentru numarul de muzee pe care le gazduieste. Ce-i drept, primul loc in care am intrat acolo a fost Muzeul Martipanului. Dar apoi ne-am dus tinta la restaurantul Kereskedohaz, unde, la recomandarea lui Mimo, am incercat piept de raţă rose cu varză roşie călită cu vişine confiate, piure de cartofi cu praz şi sos de cafea cu extract de carne. Need I say more? (if so, mergeti voi la Chez Mazilique, ca am scris acolo in detalii & pics despre dezmatul de mancare din vecini :))

Apoi, cand deja se intunecase, am dat o tura de centru.

Cam atat a fost...

Intorsi pe insula, am mai bagat un spritz de la revedere si un gyros de noapte buna (nici nu ne-am aruncat urechea la Faith No More sau care erau aia de pe scena at that point) si undeva dupa miezul noptii ne-am dus sa ne culcam.

A doua zi dimineata pe la 7.30 ne trezeam, strangeam corturile, spuneam "Buh bye Sziget, see you next time" si porneam spre masina. Intr-un final, dupa o alimentare la benzinarie, la 11.30 ieseam pe autostrada cu Gabi copilot si Ceausescu sforaind pe bancheta din spate :))

Oradea, oprire la Cluj, oprire la Sibiu, oprire la Pitesti. La 2.30 eram in casa, la 3 si ceva - in sfarsit dormeam din nou intr-un pat :x

[raluca] Less stress if cooking :)

2009-08-23T23:30:00.000+03:00

E dovedita: dupa opt ore continue de scris la minunata lucrare, cu capul plesnind m-am dus in bucatarie sa fac ceva de mancare.

In timpul procesului durerea a disparut si ceea ce a rezultat a fost absolut delicios :). De data asta nu a mai fost BBC Good Food, ci niste cartulii pe care le-am descoperit la Foyles si din care mi-am luat si eu doua. Iata una din serie:

Si ce am mancat noi: 1. salata cu rosii, avocado, pere, lime, mozarela; 2. pui cu ceapa rosie, jeleu de coacaze, sos de soia (ar fi trebuit sa fie si prune, dar nu am gasit si nu am mai pus - oricum, a fost demential :) )

[raluca] Draga Mos Craciun, draga Mazi...

2009-08-21T21:12:00.002+03:00

Am doua lucruri de zis:

1. pe 21 februarie (adica exact in urma cu sase luni) ii scriam aici lui Mos Craciun ca vreau sa ii vad la B'estfest pe Editors, MGMT si Travis; aici intervine "draga Mazi" - ziceai ca daca mosu' nu iti va indeplini tie dorinta sa vina Kings of Leon (si, intr-adevar, nu au venit), n-o sa-mi indeplineasca mie trei dorinte... nu, dar una s-a intamplat, si am prins aripi, ceea ce ma duce la...

2. curand vine a treia tura de Londra, asa ca am facut o listuta pe care sigur mosu' mi-o va aduce:
a) albumul proaspat, proaspat Arctic Monkeys (m-am gandit ca ar fi frumos sa il iau original)

b) se intelege ca albumul si mai proaspat, proaspat Editors (si aici, draga Mos Craciun, te rog sa intervii astfel incat sa se lanseze pana pe 25 septembrie)
c) volumul comemorativ "Agatha Christie's Secret Notebooks - Fifty Years Of Mysteries In The Making", pe care Harper Collins il va scoate la Londra pe 3 septembrie. Asta dupa ce am citit eu pe Mediafax ca tocmai s-a descoperit un roman al celebrei scriitoare, nepublicat inca, yummy-yummy!!!

P.S. Daca vreti sa vina si la voi Mos Craciun cu carti (pe banii vostri, normal), intrati aici si spuneti-mi daca vreti ceva. Eu voi face comanda pe net, pentru ca sunt substantial mai ieftine, si le voi lua de la librarie cand ma duc la Londra, ca sa nu mai platim costul de expediere :) It works, am mai facut asta o data si am capatat dependenta... Foyles este cea mai veche librarie din Londra si este de-a dreptul spectaculoasa, unul dintre avantaje fiind ca gasesti aproape orice. Pentru o librarie "traditionala", adica nu gen Amazon, e o mirare ca mai exista (oare pentru cat timp?).

P.S.2 Intr-o postare ulterioara va voi povesti cum am facut terapie prin literatura la Londra :)

Deci, faceti cartile!

[ceausescu] Almost famous II - Sziget 2009

2009-08-20T23:58:00.007+03:00

Dupa ce George a ratat la mustata sansa de a fi celebru, a venit randul meu sa incerc sa ma afirm, tot involuntar, dar totusi prin propriile puteri. Era in timpul concertului Manic Street Preachers, atmosfera relaxata, public nemeritat de rasfirat. Drept pentru care ajunsesem toti trei sa stam destul de aproape de scena si ne faceam sperante ca vom aparea pe ecranele de langa main stage. Asa ca le pusesem pe fete sa stea in mod strategic in fata mea, pe un culoar cu vizibilitate excelenta dinspre camera de luat vederi ce filma multimea din partea stanga a scenei. Cu jumatate de ochi la ecran si jumatate de ochi la operatorul camerei de filmat (dar cu ambele urechi la concert, ca era tare misto), am observat ca pe ecran apareau ceva oameni din jurul nostru. Asa ca am dus Canonul lui Mazi la ochi si am facut poza. Deja imi imaginam fericit cat de mult ma vor iubi fetele dupa poza asta si ca o sa beau gratis in seara aia. Without further ado, iata ce a iesit:

Daca nu v-ati prins inca, va dau un indiciu: priviti cu atentie marginea din dreapta a ecranului fotografiat. Ei, hai, se vede o jumatate de profil. Ca sa innabusesc din fasa orice acuzatie de narcisism, as vrea sa evidentiez faptul ca nu eram inca machiat.

Ce-i drept, nu am aparut in ZF ca maestrul George, da' zic ca se pune totusi... Nu?

PS: Mazi mi-a zis ca mai aparusem mai devreme inca o data, cu toata fata. :)

[mazilique] Sziget, ziua a IV-a, partea a III-a :p

2009-08-20T23:40:00.004+03:00

Ce a ramas nepovestit din a patra zi de Sziget - pe langa incontestabilul evenimentul cunoscut si ca Schimbarea la fata a lu' Ceausescu, e ca in afara de Editors si Placebo, pe Main Stage s-au mai produs Klaxons...si Manic Street Preachers. In plus, eu am descoperit un nene care ma face sa-mi caut toate acreditarile, badgurile si bratarile primite in ultimii patru ani, ca sa ma conving ca-s mai tare decat el :))Altfel, in prima parte a zilei a IV-a, lucrurile la Main Stage au fost linistite :)

[alina] Un an de delta

2009-08-20T16:30:00.002+03:00

I-am spus si Ralucai ce usor ar fi pentru mine daca, in loc de o postare pe blog, as pune cateva grafice. Ar fi mult mai clar pentru voi sa intelegeti ce vreau sa spun, iar eu m-as descurca onorabil...cel putin asa cred...

A trecut un an si un pic de la prima excursie in delta. Cica acolo a inceput totul. Mai tarziu, s-au concretizat. Ideea de belsug, propunerile de excursii si expeditii, intalnirile cu belsugarii, petrecerile surpriza. Si au fost multe. Si am ras. Si am cantat. Si am fost veseli. Si am plans. Si ne-am suparat. Si ne-am pupat. Si ne-am certat. Si am zambit. Si am fost rautaciosi. Si am fost prieteni. Si...in final de an belsugaresc, am ales. Nu stiu ce au ales ceilalti, dar eu am ales sa mai merg inca o data in delta.

Nu are rost sa va mai spun unde, cand, cum, cu cine, pentru ca stiti deja. Si nici n-o sa va dezvalui surprizele care vor face din excursia asta una la fel de minunata ca cea de anul trecut. Va spun doar: si va fi frumos!

P.S. Daca nu intelegeti ce vreau sa spun aici, promit ca data viitoare fac un grafic :)

[mazilique] & Placebo too

2009-08-19T20:15:00.007+03:00

Is it just me, sau Molko imbatraneste? Can he do that? Like.. are voie?!

On the other hand, noul baterist e foarte tare sau doar foarte bun?

In alta ordine de idei, noua ne-a placut concertul. Sing along de la un capat la altul. Iar Ceausescu got a special makeover, cu aceasta ocazie. Mwahahahaha. Dupa cele o mie de fete ale lui Ceausescu, belshugari si belshugarite, I give you:

[mazilique] Editors la Sziget, in ziua a IV-a

2009-08-19T20:06:00.001+03:00

Cu dedicatie pentru Raluca, ca sa incheiem triada :p

[raluca] Editors live in Bucharest. Courtesy: Romanita :)

2009-08-18T12:05:00.001+03:00

Multumiri Romanitei!

[raluca] Editors: A Million Things to Say!!!

2009-08-16T00:46:00.001+03:00

Dar eu nu ma pricep sa zic decat cateva, dintre care cel mai important este ca vocea lui Tom Smith nici nu pot descrie ce provoaca deep, deep down inside :)

Trecand peste asta, aproape ca am avut emotii ca nu se mai intampla concertul de la Bucuresti. Anuntat de la 7 p.m., evenimentul nu a mai "beneficiat" de AB4, care ar fi trebuit sa performeze in deschidere, pentru ca se pare ca au ramas prin Budapesta dupa Sziget, din cauza unui zbor anulat... well, cu acelasi zbor se pare ca ar fi trebuit sa ajunga si Editors in Bucuresti; baietii au intarziat, INSA au ajuns cat sa inceapa cantarea la 9.30 p.m., ceea ce este de apreciat.

Emotii am avut si pentru ca la ora 8 se adunasera doar cateva sute de oameni si totul parea oarecum dezolant... a trecut insa totul odata cu primele acorduri, cand lumea s-a adunat in fata scenei si a inceput sa aplaude, sa sara, sa cante, sa dea din maini etc.

A fost un concert eclectic, cu un Tom Smith electric, bagat la 220, care a rezistat pe scena o ora si un sfert, desi cu siguranta erau cu totii cam rupti (de oboseala si altele). Tocmai de asta mi s-a parut ca s-a terminat totul prea repede, ca a fost oarecum pe fast forward, cam ca primul concert Placebo in Romania, daca va amintiti. Asta a durat cu 15 minute mai mult :)

Tot pe principiul Placebo, astept al doilea concert Editors in Bucuresti, cand vor fi mai odihniti si vor canta mai mult, asta daca nu ii prind prin alte parti inainte.

Sziget day III & IV

2009-08-15T14:17:00.005+03:00

Pai ieri ne-am trezit la pranz si, in mare, am mancat, baut, mancat, baut, dormit, mancat, baut si ratat cu succes mai toate concertele :)) Da' nu prea avem de ce sa ne plangem.

Am reusit sa vedem tot ce mai ramasese nevizitat din insula, mai putin un muzeu care am auzit ca ar exista, dar pe care am reusit sa-l evitam ;)

Printre altele, eu mi-am cumparat poi-uri, niste jucarii cu care trebuia sa jonglez, da' eu mai mult reuseam sa plesnesc oameni :))

Dupa care ne-am culcat, ca all the hard partying got to us :)) Asa ca am dormit all the way through Jet, Primal Scream & Pendulum concerts. Ne-am trezit just in time pentru Prodigy, da' si acolo am reusit sa ratam mare parte. Eu ca nu aveam chef (ii mai vazusem, not interesting), Gabi pentru ca ii era foame si Ceausescu pentru ca s-a lasat tarat de noi prin alte parti. Am prins insa finalul, from a distance. No biggie.

Ne-am mai intins apoi la ale beri si sprituri, ca in final sa call it a night.

Iar azi am luat-o de la capat - mancare, bautura, mancare bautura... plus ceva fusball. In between am prins ceva vocalize la soundcheckul Placebo. As I type e proba de sunet de la Klaxons, care se pare ca tura asta nu si-au mai pierdut instrumentele pe drum :)

Deci de pe la ora 15.00, eu una intentionez sa nu ma mai dezlipesc de scena: The Subways, Editors, Klaxons, Manic Street Preachers si Placebo.

[mazilique] Sziget day II

2009-08-14T12:10:00.007+03:00

Deci am ramas la Miss Platnum. Mare doamna, mare caracter.

In continuare m-am agitat la The Ting Tings de parca aveam 15 ani, dupa care am luat o pauza sa cautam diverse, cat pe scena se agitau domnii de la Die Toten Hosen, pentru care niciunul dintre noi nu avea vreo pasiune.

Nu putem spune acelasi lucru si despre vinul rose pe care l-am baut in acest timp :)) Pentru ala am facut cu totii cate o pasiune ;)

Also, ne-am plimbat prin Hungarian Village - una din multe fun zones ale festivalului - unde am spart nuci,mers pe picioroange,

am jucat alte jocuri de-ale lor, eu am facut si am copt o placintica traditionala, m-am dat cu gabi intr-un leagan oversized si am poftit la cazanele cu mancare.In drum inapoi spre mainstage, ne-am propus ca azi sa incercam un taur electric. Mwahahahaha

La locul cu pricina deja se produceau, in lumina stroboscoapelor, cei de la Bloc Party. S-a placut si asta. Apoi Fatboy Slim. Daca Ceausescu n-a rezistat prea mult, eu cu Gabi ne-am gasit the inner clubber/houser si ne-am agitat cat am putut. N-a fost rau, chit sa se stransese acolo toata cocalarimea szigeteasca :))

Ne-am regasit cu domnu' la cortul nostru strategic pozitionat langa Wan2 Stage, unde tocmai incepuse Tricky. Fuga inauntru si, ca sa top things up, cand a inceput piesa mea preferata, Veronica, am urcat pe scena cu domnu'. Ihi, pe scena. Nu eram doar noi, ce-i drept, ca Tricky chemase lumea la dezmatz, da' ne-am inghesuit. Am luat-o pe Gabi de-o mana, am aruncat-o peste gard, dupa care niste oameni cu bune intentii m-au parasutat si pe mine, apoi ne-am catzarat pe un stalp al scenei, si (trip)hop langa Tricky.

Cateva minute de zbantuiala mai tarziu, ne-am potolit, am coborat si am asteptat sa se termine. Panarama aia de cort in care e facuta scena Wan2 are o acustica infioratoare, iti iei campii pana intelegi ce vrea sa zica artistu'.

Odata incheiat si concertul asta, dupa o tura de carciumi, ne-am intors in Hungarian Village pentru un gulas. Cateva socializari cu un domn german usor tripat, ne-am intors la corturi pe la ora 3.00, pentru ca eram franti.

But now we're up & running. Ne pregatim de Primal Scream, Prodigy, Amadou & Miriam, poate si AB4 daca ne simtim intr-atat de generosi cat sa-i onoram cu prezenta :))

Later edit: a inceput sa ploua and i'm kinda stuck here. noroc ca Ceausescu, knight in pantaloni scurti cum e, s-a oferit sa vina la centrul de presa c-o pelerina de ploaie and recue me :x

Oare ca sa evitam o raceala, tre' s-o dam pe palinca???

[raluca] Retezat, still mon amour :)

2009-08-13T22:44:00.001+03:00

Pentru ca nu m-a dezamagit niciun pic (bine, hai, mi-a facut-o din nou, s-a pus pe ploaie cand am ajuns pe Peleaga)

Pentru ca este exact ideea mea de munte, cu atat de multe lucruri atat de diferite

Pentru ca este transant: fie iti place de mori (la figurat), fie il urasti

Pentru ca it's like a drug, vreau sa ma duc din nou :)

Pentru ca, pentru ca, pentru ca...

Nu voi povesti nimic din ceea ce s-a intamplat in aceasta tura de Retezat, nu as vrea sa-l dezamagesc :) Ii invit insa pe cei care pot povesti sa povesteasca, adica sa ne spuna o poveste asa cum doar ei stiu :)

Foto sus: Doru cu iPhone-ul lui :)

[mazilique] Sziget - touchdown

2009-08-13T16:34:00.010+03:00

19.00 - plecam de la birou

Dupa ce prin Ploiesti frecam menta printr-un Mega Image, pe la 21.00 preiau controlul si plecam spre Budapesta, via Brasov, Sighisoara, Cluj, Oradea.

3.00 - ajungem la Cluj si ii dau volanul lu' Ceausescu pret vreo vreo 200 de kilometri, pana trecem de granita. Revin la carma si, dupa o invarteala de vreo ora prin Debrezen, ajungem la Budapesta, unde surprinzator de repede ne orientam, gasim loc de parcare si iata-ne, pe la 10.00, batem la poarta insulei.

Dupa un drum obositor, pe noapte, abia aici vine greul - gasirea unui loc de campare. Bineinteles ca am facut un tur complet de insula pana ce, epuizati, ne-am prabusit cu bagaje pe marginea drumului, cu nervii franjuri, cu sete de bere si cu pofta de gulas.

Gabi a plecat in recunoastere si iata-ne cu trei locuri de campare, pe alese. L-am ales pe sigurul la umbra, exact intr-un colt de Wan2 Stage si la un minut de Main Stage. Zgomotos si aglomerat, da doar n-am venit la sanatoriu :))

Odata instalati, am purces la niste bere & some food, dupa care ceva somn, ca eu una eram deficitara, nu dormisem toata noaptea, plus condus de aveam linii de autostrada forever engraved pe retina.

Somnu' a fost just in time cat sa ratam Nouvelle Vague, da' nu era ca si cum nu-i mai vazusem de vreo doua ori. Stiam despre ce-i vorba, asa ca am trecut la chestii mai interesante.

20.45 - we were Chasing Cars cu Snow Patrol.

21.52 - ...Everything's just wonderful, I'm having the time of my life cu Lily Allen, la concert. Absolut genial. Very cheeky & equally cute, don'soara a avut un show care a trecut prin toate piesele de pe cele doua albume, a baut si a fumat, a purtat un top transparent si killer shoes, incredibly high heels, a fost si electro, si acustic, pe alocuri jazzy. Really loved it.22.03 - Sun is in the sky, oh why, oh why would I wanna be anywhere else? :))

23.45 - Let's grow old together and die at the same time. Intre timp ajunsesem la White Lies, to top things up.

A fost o prima zi minunata, chiar daca obositoare si tracasanta. Am incheiat-o cu alte beri si mancaruri porcesti :))Acum tocmai s-a terminat Miss Platnum si eu fug sa ma intalnescu cu cei doi la Ting Tings, care urmeaza pe Main Stage. Nu stiu cand mai trec pe aici, pt ca, dupa cum v-am explica, we're beery busy :))

The Official Sziget Drinking Team va saluta :)))

[mazilique] AMR 0

2009-08-11T13:00:00.005+03:00

La 18.00 (and not a minute later!) declansam, pe traseul Brasov, Sighisoara, Targu Mures, Cluj, Oradea, Budapesta.

Eu, Gabi si Ceausescu, trei corturi Quechua, o masina care se anunta a fi A/C challanged :)) si usor overpacked. Sa avem drum bun :)

Maine pe vremea asta vom fi baut deja primele Arany Ászoko si o sa ne pregatim de Lily Allen, White Lies, Snow Patrol, Calexico, Nouvelle Vague, IAMX si alte lucruri minunate. Si asta e doar prima zi.

[mazilique] Sziget update

2009-08-06T12:08:00.003+03:00

Intrerup pentru un moment programul de vacanta pentru peste un an si cateva luni ca sa subliniez faptul ca saptamana viitoare pe vremea asta, eu, Ceausescu si Gabi o sa fim foarte mahmuri, prabusiti prin fata corturilor (poate ale noastre, poate ale altora.. cum s-a nimerit :)))

[raluca] Ce ziceti de... aurora boreala?

2009-08-05T23:52:00.003+03:00

Foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Polarlicht_2.jpg

In Islanda? Adica sa mergem sa o vedem cu ochii nostri?

Fenomenul se intampla in martie-aprilie si septembrie-octombrie, si poate fi observat, normal, din apropierea cercului polar. Dat fiind faptul ca anul asta la TIFF m-am convins ca sunt o fire de artisti (adica, la o populatie de putin peste 300.000 de locuitori, sa vezi cateva filme foarte bune facute de regizori diferiti, cu actori diferiti, inseamna ca toata lumea se naste fie regizor, fie actor, logic) si pt ca i-am indragit peste masura, am facut (mai mult Alin, recunosc) ceva research si iata ce a rezultat:

Foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Erupting_geysir.jpg
Foto: http://en.wikipedia.org/wiki/Dettifoss

- e relativ ieftin sa stai acolo ca turist (am gasit cazare la 25-30 euro/noapte/persoana cu conditii excelente; pt buget super redus, vara sunt caminele studentesti care costa 6 euro/noapte/persoana)

- asa cum este caracteristic tarilor nordice, toate lucrurile sunt bune (adica si ce ei zic ca e rau e de fapt bine - nu cred ca gasesti nici daca tii mortis cazare de 2 bani, ca in Londra, de exemplu, pt ca ei nu stiu cum sa faca asa ceva, nu au fost invatati)

- in perioada de care ziceam, poti vedea aurora boreala, fenomen unic cu care noi nu am putea altfel sa ne intalnim :)

- putem vedea cel mai "batran" gheizer de pe Pamant, numit Geysir; da, de la ei vine cuvantul "gheizer"

- au o multime de lacuri si ghetari

- ne putem plimba printre fiorduri

- au cea mai mare cascada din Europa

- au vulcani (activi) :)

- este unul dintre cele doua locuri de pe Pamant unde un lant muntos vulcanic subacvatic se ridica deasupra nivelului marii si poate fi explorat

- in septembrie e destul de caldut pt ei, vreo 10 grade C

- daca inchiriem o masina, putem face turul insulei/tarii pe ACEEASI autostrada (how's that?)

- ii au pe Bjork, Sigur Ros si altii de care nu am auzit :)

Foto: http://www.lonelyplanet.com/iceland#photo-23143-48
Foto: http://www.lonelyplanet.com/iceland#photo-22681-37

Exista insa si o parte mai putin draguta, si anume costul zborului pana acolo: aprox. 600 de euro. Exista insa si o solutie pt asta: daca am pune deoparte in fiecare luna cate 100 euro, in ianuarie-februarie ne-am putea lua bilet pt septembrie :)

Don't say I'm crazy, please, please... hai sa facem un belshug acolo in schimb...

Foto: http://www.lonelyplanet.com/iceland#photo-22305-17

[raluca] Mic indrumar de mers pe munte :)

2009-07-31T20:12:00.001+03:00

UPDATE: cele 2 corturi pe care le avem sunt de cate 3 persoane :)

Obligatorii:

- bocanci

- inca o pereche de incaltaminte (sport) in caz de urgenta - bocancii fleasca sau bataturi

- haine de schimb pt fiecare zi, mai ales daca ne prinde ploaia - sosetele sunt nepretuite :))))

- haine mai groase pt seara (hanorac/pantaloni de polartec sau lucruri de genul asta)

- tot ce se baga in rucsac se pune inainte in pungi de plastic, ca sa ramana uscate in cazul in care ne ploua si rucsacul ia apa :)

- sac de dormit

- izopren

- rucsac :)

Daca e cald si deci soare :) :

- ceva de pus pe cap, ca pe creasta ne putem alege cu ceva insolatie

- haine lejere, ca sa nu ingreuneze mersul; nu foarte largi sau lungi (gen pelerine de ploaie pana in pamant), ca se agata de vegetatie, pietre, stanci etc.

- cine nu vrea sa se bronzeze, factor de protectie mare si maneci lungi :)

Daca e frig si ploua :) :

- schimburile de mai sus

- caciula

- manusi (nu exagerez, cine se stie friguros mai bine sa se protejeze decat sa sufere)

- esarfa/sal (pare cam mult, dar sunt de nepretuit la nevoie)

La comun:

- corturi (de preferat sa nu fie din cele de 1 mil. de la Quechua, nu rezista la torentele si vantul de pe munte); noi avem 2 de cate 2 persoane

- primusuri: de preferat 2, ca suntem 8 si vrem sa mancam toti odata :); noi avem 1

- vase: cani, farfurii, furculite, cutit (cele mai bune sunt cele de tabla/inox; ideea e sa nu se sparga/rupa/topeasca etc. merg si de unica folosinta, nu stam sa le mai spalam); vas de facut supa instant/ceai/cafea/cappuccino, sunt cele mai bune cand e frig

- burete si detergent de vase

- mancare: spuneti fiecare ce vreti sa mancati pe-acolo, ca sa le cumparam miercuri seara :)

Mai ziceti si voi daca am ratat ceva :)

[raluca] Retezat, mon amour

2009-07-31T14:53:00.007+03:00

Foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Munţii_Retezat

Pentru ca dupa niste ani intotdeauna ti se face dor de lucrurile/locurile/oamenii care iti plac, nu am mai rezistat si am pus de-o incursiune in Retezat, muntele meu preferat :)

Planul ar fi cam asa:
- plecare joia viitoare dupa serviciu, oprire la Campu lui Neag, unde vom innopta (fac cercetari sa vad unde am putea sta acolo)
- vineri dimineata, cu noaptea in cap, plecam catre Cabana Buta, unde ar trebui sa ajungem in jurul orei 11 (aprox. 4h pana acolo, pe drum forestier si poteca); mancam, ne odihnim putin, apoi plecam iar, pe un traseu de vreo 6h, pana la lacul Bucura, unde vom campa (este doar loc de campare, cu cortul)
- sambata vom face creasta de pe versantul sudic, cu vf. Peleaga (cel mai inalt, 2.509 m, al saptelea varf ca inaltime din Romania) si la coborare vom intra pe traseul pe care am urcat in prima zi; innoptam intr-o poienita draguta, tot cu cortul :)
- duminica o luam la vale pana la Campu lui Neag, adica vreo 5h si gata

Foto: http://www.mediafax.ro/life-inedit/parcul-national-retezat-in-semifinalele-competitiei-cele-sapte-minuni-naturale-ale-lumii-galerie-foto.html?4728;4628309

Aici aveti tot ce vreti sa stiti despre Retezat :) Din proprie experienta va spun ca este un munte spectaculos, cu cele mai diverse peisaje si vegetatie pe care le-am vazut vreodata :) Este prima rezervatie naturala din Romania, iar Parcul National Retezat a intrat recent in semifinalele competitiei "Cele sapte minuni naturale ale lumii", organizata de o fundatie canadiana.

Aici aveti informatii despre cum a ajuns Retezat in semifinale si detalii despre cum sa votam ca parcul sa ajunga in finala :).

Pana acum, pe lista suntem eu, Alin, Doru. Spuneti care vreti sa mergeti, ca sa vedem cum ne grupam in masini :) Hai ca merita si Romania; daca nu oamenii, macar locurile, care n-au nicio vina :)

[doru] Dacă aş fi Bogdan Ceauşescu sau "You want to know how I got these scars?"

2009-07-30T13:54:00.002+03:00

E o vorbă care zice că oamenii se cunosc cu adevarat, la drum lung şi la suparare. Eu cred că mai e o continuare. Oamenii se cunosc şi dacă îi vezi în casele lor.

Nu o să vă prezint un fir epic al poveştii noastre de weeekend, ci o să îi las pe cei care se pricep la naraţiune. Eu o să vă spun despre nişte lucruri pe care le-am descoperit.

O prietenie de conjuctură va ţine atât timp cât va exista conjunctura. Lucrurile pe care oamenii le fac împreună în tot acest timp sunt absolut perisabile şi au un gust mai intens sau mai puţin intens, dar tot perisabile sunt. O prietenie adevarată începe atunci când oamenii încep să spună lucruri despre ei. Lucruri care la prima vedere ar putea să însemne un disconfort puternic, pentru că se face o obişnuinţă din a trăi cu impresia că tu eşti de fapt ce cred oamenii despre tine. Vrei să ştii de unde am cicatricile astea? Poţi să admiţi că ai cazut în baie în timp ce te spălai pe dinţi, sau o să spui că ţi le-ai făcut luptându-te cu un hoţ care i-a furat poşeta unei bătrâne? O să spui că pleci singur în excursie pentru că eşti atât de singur, sau o sa spui că faci asta pentru că ai nevoie de linişte pentru noua ta creaţie? Alegerile simple sunt de obicei cele mai folosite. Şi până la urmă, de ce ar trebui să vă spun vouă de unde am cicatricea? Sunteţi cumva prietenii mei? Nu? Dar atunci de ce îmi petrec eu timp cu voi? Şi aici se închide cercul şi prietenia de conjunctură sinceră, dar lipsită de adevăr.

M-am hotărât să divorţez de voi, prietenii mei de conjunctură şi să vă dau o şansă să îmi fiţi prieteni punct. O să îmi dau jos, pe rând, toate măştile, până nu o să mai rămână niciuna. Şi dacă nu suntem în stare să ne acceptăm aşa, în pielea goală, atunci măcar nu ne mai amăgim.

V-a plăcut weekendul ăsta la mine? Sincer! M-aţi găsit diferit?
Mă numesc Bogdan Ceauşescu, şi NU sunt grobian.

Se mai bagă cineva?

[george] Vacanţă în Portugalia

2009-07-30T13:42:00.005+03:00

Răspunzând numeroaselor ameninţări primite, iată ca scriu şi eu câteva rânduri despre vacanţa în Portugalia (nu de alta, dar stă lumea la coadă să posteze de la evenimente ulterioare şi stric feng-shuiul blogului şi cronologia lui).

În puţine cuvinte pot zice ca mi-a (şi ne-a) plăcut foarte mult. Am descoperit chiar că 12 zile e durata optima a unei vacanţe şi nu o sa mai facem greşeala din anii anteriori când încercam, fără a reuşi, să ne mulţumim cu doar 7 zile.

De data asta nu ne-a mai jefuit nimeni, nici la propriu, nici la figurat, ţara s-a dovedit frumoasă, mâncarea ieftină (belshug de carne de porc in cazul meu, restul lumii s-a delectat cu îngorzitoare vietăţi marine debordând de antene, tentacule, cleşti şi mai ştiu eu ce alte părţi îngrozitoare), iar berea bună.

Detalii practice despre vacanţa în Portugalia am postat aici (alţii s-au dovedit mai eficienţi în ameninţări decât Mazi).

Mai jos aveţi belşug de fotografii: vreo 700, aşa să nu ziceţi că nu le-am pus. A durat ceva mai mult că a trebuit să şterg toate fotografiile care înfăţişau persoane pentru care nu aveam drept de folosire a imaginilor. Dacă vreţi însă să vedeţi şi acele poze, mă contactaţi pe mess şi vă dau link către albumul privat :D

[mazilique] Lisabona...

2009-07-19T08:49:00.004+03:00

...cu cerveja, arroz de marisco, the lovely, picturesque Alfama, the lively Bairro Alto, Belem, Cascais, Estoril, Sintra, cateva castele, o adunatura de iahturi, pastéis de Nata (de Belém), bachalau, Rio Tejo & long hours.

Eu m-am intors, dar Ioana, George, Raluca, Alin si Cristina (vara Ralucai, new-entry ;P) au ramas sa aprofundeze - Porto, Evora si ce se mai nimereste on the way back :)

[mazilique] The human/dancer Killers dilemma

2009-07-02T02:53:00.003+03:00

Stiu ca multi dintre voi s-au intrebat, din septembrie (de cand a aparut single-ul) si pana acum, daca "Are we human or are we dancer?". Well, allow me sa va luminez :))
I-am intrebat pe cei de la The Killers, acu' cateva ore, în culise la minunatul festival, si mi-au raspuns ca "both". Da' cica mai mult "dancer" in seara asta, ca e cu show pe scena. Dupa cum s-a putut vedea ;)

P.S. - da, a fost un moment de maxima inspiratie :)))

[ioana] Plajă (încă) sălbatică

2009-06-30T22:26:00.008+03:00

Am fost la Mamaia și am zăcut la soare pe o plajă aproape pustie, cu doar vreo 60 de oameni răspândiți pe o distanță de trei kilometri. Da, e posibil, dacă bați un drum de zece minute cu mașina, până la Corbu.

Din Mamaia, spre nord, după ce treci de Năvodari ajungi în Corbu. Abia intri în sat că imediat se face un drum la dreapta, prin câmp. Un drum îngust, asfaltat în cea mai mare parte. Ultima bucată e doar pietruită și destul de abruptă, dar până și „beleaua portocalie” (numele de alint al yaris-ului nostru mult urât) s-a descurcat. Ajungi la mare tocmai când credeai că te-ai pierdut în arătură și dai peste câteva mașini parcate în soare, câțiva oameni veniți cu cortul și o cârciumă minusculă pe o plajă altminteri sălbatică.

Încă sălbatică. Plaja asta a fost descoperită cu ani în urmă de oameni mai umblați ca noi, s-a scris despre ea în ziare prin 2007, Pro TV-ul a dat reportaj la Știri, iar autoritățile locale se apucaseră să promoveze Corbul drept viitoarea mare stațiune de pe litoral, o zonă care va atrage fonduri europene pentru dezvoltare.

Nu știu ce s-a întâmplat cu planurile astea, bănuiesc că lumea așteaptă să treacă criza, dar eu m-aș bucura ca drumul pe care l-am făcut sâmbătă să mai rămână parțial neasfaltat & necirculat. Pentru că la Corbu e cea mai frumoasă plajă pe care am văzut-o la noi, după cea de la Sf. Gheorghe (deci, Ceaușescu, postarea asta nu era menită să îngroape întrebările tale fără răspuns, ci să facă reclamă la Deltă și Sf. Gheorghe :)).

[Ceausescu] Belshug indoielnic

2009-06-30T17:06:00.002+03:00

Ca sa nu mai reproseze lumea ca nu scriu pe aici, iaca un post telegrafic si, in acelasi timp, interogator: MAI MERGEM, BRE, IN DELTA? CINE ORGANIZEAZA? UNDE STAM?. Nu vreau sa aud "Tu, Ceausescu!", ca io nu am fost niciodata acolo.

Si, in alta ordine de idei, ce faceti in weekendul 25-26 iulie?

[mazilique] Sad news: SkyEurope a intrat in faliment

2009-06-23T14:22:00.003+03:00

SkyEurope, compania aeriana low cost cu care ma imprietenisem cel mai bine, dupa numeroase zboruri pana la Viena si inapoi (dintre care niciunul cu intarzieri!) a intrat in faliment. Desigur, din cauza de criza.

SkyEurope a anunţat că o instanţă din Bratislava i-a permis intrarea în faliment pentru a oferi companiei protecţie în faţa creditorilor. Totodată, conducerea transportatorului aerian a implementat un program de restructurare a afacerilor pentru a face compania mai atractivă pentru eventualii investitori.
Zborurile, locurile de muncă şi salariile vor fi asigurate în timpul procedurii de faliment, a precizat SkyEurope.
Operatorul aerian a anunţat, la începutul acestui an, că afacerile sunt grav afectate de criza economică globală şi că a fost nevoit să-şi reducă flota la doar cinci aeronave, de la 15 aparate Boeing 7373 în 2008. SkyEurope nu a raportat niciodată profit în cei şase ani de existenţă.
De la sursa

[raluca] A little bit of Finnish touch :)

2009-06-23T11:52:00.003+03:00

Tarja Turunen, ieri seara in concert la Sala Palatului. Sala plina mai mult de trei sferturi, semn ca fanii Nightwish nu au abandonat-o pe fosta voce a trupei. I-au cumparat si albumul, caci stiau si piesele.

Printre piesele de pe albumul solo, "My Winter Storm", in playlist au intrat si vreo 4 celebre de pe vremea Nightwish si care au incins de fapt spiritele.

Altfel, Tarja a fost intr-o forma (vocala) super tare. Nu inteleg de ce a parasit Nightwish, daca a ramas la acelasi gen muzical.

Old and new :)

...si in La Traviata :)

[raluca] Ce sa fie, Delta sau Marea? Banul a zis Gura Portitei

2009-06-21T13:39:00.000+03:00

Stau la terasa, cu un bors pescaresc si o salata de pui in fata, asteptand sa le atac :) In stanga Delta, in dreapta Marea. In between, eu si laptopul, cu wireless free. Cel mai minunat loc de pe litoralul nostru (nu iau si Sf. Gheorghe in calcul, fiind in necunostinta de cauza) :)

[raluca] One night stand out: Gura Portitei

2009-06-18T21:31:00.003+03:00

Fara sa am vreo idee daca titlul are sens, pe scurt va zic ca sambata seara voi face, impreuna cu Alin, o descindere fulger la Gura Portitei, unde vom sta fix 24 de ore :).

Sunt 2 motive mari si late pentru care se produce aceasta rapida incursiune:
- ieri a fost ziua lui Alin si nu apucam sa o sarbatorim :)
- pt ca nu voi participa la belshugul din august din Delta, spre rusinea mea, si deci ca sa nu mor de ciuda

Promit sa fac poze :) (cu noul meu Nikon D5000 de incepator spre mediu, ca sa ma laud)

P.S. Are cineva un cort de imprumutat? Multumiri anticipate :)

[george] Visând la un televizor pentru belşuguri viitoare...

2009-06-14T14:11:00.004+03:00

Pentru că, după cum bine ştim deja, e criză, până şi belşugarii se văd nevoiţi să se reorienteze către distracţii mai puţin costisitoare. Am mai încercat noi, în diverse forme şi forumule, câteva "Movie nights" dar parcă cei doar 81 de cm ai televizorului meu nu au reuşit să redea chiar o atmosferă de cinema. Cu ceva noroc (de fapt cu muuult noroc, pe care de regula nu-l am), am putea da petreceri cinematografice în faţa unui ecran ceva mai mare. Asta dacă voi câştiga elevizorul LG LCD LH5000 la Concursul LG, organizat pe blogul lui Bobby Voicu.

Dacă se va întâmpla minunea, mă angajez ca, odată la două săptămâni, în funcţie de disponibiltatea belşugarilor, să dau câte un movie night de pomină. Popocornul şi cocktailurile din partea casei. :)

PS. Mazi şi Raluca, imaginaţi-vă cum ar arăta un joc de Wii pe televizorul asta...

[raluca] Dupa furtuna, chiar si in Bucuresti

2009-06-13T18:59:00.002+03:00

Joi seara, dupa ploaie, doua curcubee :)

[raluca] Street Delivery cu goodiez chez Mazilique

2009-06-13T18:45:00.001+03:00

Pe la 12, cand am ajuns, Mazi era deja "instalata" si, impreuna cu Robert, incerca sa faca fata nu doar cererilor de minunatii, dar mai ales socotelilor (uf, asta e intotdeauna partea cea mai grea, I know it for sure).

Cookiez

Cine a mai venit :)

Stuff la Street Delivery

[george] Le chef Mazilique recidivează

2009-06-12T01:40:00.009+03:00

Pentru toţi belşugarii care nu au avut ocazia să-i vadă operele degustate, lăudate sau admirate de un public exigent, vin cu o veste bună: Mazi recidivează.

După evenimentul de la Kludi Studio şi apariţia în BBC Good Food, Mazi a noastră iese iar în lume, de data aceasta la Street Delivery. Sâmbătă şi duminică, pe strada Arthur Verona, lângă Cărtureşti, ne vom putea bucura din nou de deja celebrele cupcakes, chocolate chip cookiez si tarte à la Mazilique. Ca să nu mai pomenesc de noile experimentele de care Mazi, în mod sigur, nu ne va scuti (nu pomenesc şi pentru că nu ştiu nimic despre ele, înscriindu-se, evident, la categoria surprize).

Prin urmare nu vă faceţi program în week-end pentru că le chef Mazilique ne aşteaptă la Street Delivery.

[mazilique] Touchdown Cluj @ TIFF

2009-06-05T19:43:00.002+03:00

Raluca, Ioana si George au ajuns de aseara. Eu acum cateva ore.

Filme n-am vazut, da' pot sa va zic ca avem dormitoare decadente,...

respectiv porno :)) mwahahahha

[mazilique] Belshug in gradina fermecata si imprejurari

2009-06-03T21:03:00.003+03:00

Gradina fermecata se afla - de la sine inteles - in curtea lu' doamna mama, in minunata Moldova.
Ca sa va convingeti (bagati click pentru next):

[domnu' tata lu' mazi] Venetia

2009-05-28T16:48:00.003+03:00

Belshug de canale?
Belshug de podete si gondole? Belshug de faţade scorojite? Belshug de măşti si tablouri? Belshug de artisti sticlari? Belshug de paste si dulciuri? Belshug de lume relaxata? In Venetia, nu te poti hotari ce belshug sa alegi. Toate-ti iau ochii. Belshugul e la tot pasul - sau vâslă, depinde cum te prinde mareea.

Chiar daca e scumpă decât restul Italiei, paradoxal recomand Venetia ca fiind accesibila tuturor. Ia-ti bilete low cost, cazeaza-te la Mestre (cartier vecin lagunei) si hoinareste apoi in labirintul de stradute si paienjenisul de canale, unde sa inspiri "miresme" de Canal Grande si sa pasesti cu grija, sa nu-ti cada-n crestet ceva tencuiala de pe faţate.

Lasa-te violentat de mirajul vitrinelor care culmineaza in piata St. Marco intr-un lux orbitor. Bea cateva beri pe zi şi comite o masa cu fructe din N-V marii Adriatice, ca doar nu esti oricand ziua comesean cu gondolierul.

[mazilique] Otros Aires

2009-05-26T14:14:00.005+03:00

Adica muzica pe care eu o asociez cu Barcelona. Deci unul dintre cele mai frumoase lucruri din lume. Concert la Bucuresti, pe 4 iunie (în Fratelli, ce-i drept, da' aia e)

Otros Aires - Rotos en el Raval

Otros Aires - Sin Rumbo

Of, don't you just love obsesiile muzicale?
(George, ai legatura :))

[ceausescu] Epigonisme

2009-05-24T20:38:00.008+03:00

Prin titlu ma refer, bineinteles, la bucatarul nostru de exceptie, Mazi, al carei umil epigon, desi ceva mai lenes, ma declar. Asadar, in acest weekend mi-am permis sa prestez niste munca de bucatarie. Nu sunt prea multe de povestit, deci, mai departe, las pozele sa va lase gura apa.

Numero uno: Ostropel de pui Desert: Placinta cu branza dulce (dietetica), stafide si visine

[mazilique] Pregatiri de Sziget

2009-05-23T11:01:00.004+03:00

We're on a roll. Ceausescu si-a luat deja cort (si pernutza!) din ala smecher, Quechua de la Decathlon, care se desface singur, in 2 secunde. Mai urmez eu si Gabi (doar nu credeati ca we'll share the tent? haahahaahhaha)

[raluca] Repetitie Oliver

2009-05-22T02:32:00.000+03:00

Nu concert, ci repetitie cu public :). Plus poze facute cu telefonul :(

[mazilique] AC/DC anyone?

2009-05-21T11:46:00.003+03:00

N-a fost sa fie la Bucuresti, dar cine vrea 1 sau 2 bilete (80 de euro/bucata) la concertul AC/DC din Atena, care-i de azi intr-o saptamana (28 mai), sa dea un semn. We know people ;)

[raluca] LRLRL

2009-05-17T16:46:00.003+03:00

Multumita acestui minunat articol, am descarcat de pe site-ul www.coldplay.com albumul live pe care britanicii l-au lansat vineri si pe care il vor da gratuit fiecarui om care va veni la concertele trupei de anul asta.

Dupa ultimul concert din turneu, in septembrie adica, albumul nu va mai fi free la download :). Sa profitam, zic :)

p.s. Si, apropo, imi place la nebunie site-ul lor :)
p.s.2 desigur, au pagina si pe facebook si cont pe twitter; let's be friends :)
p.s.3 tragedia e ca termina turneul cu o saptamana inainte sa ajung eu la Londra :(((((((((

[ioana] program pentru sâmbătă

2009-05-14T18:50:00.004+03:00

dacă tot s-a anulat Depeche Mode, cred că nu mai avem nici o scuză să lipsim de aici (scroll down până la al treilea paragraf ca să vedeţi de ce trebuie să fim prezenţi, sâmbătă, de la ora 19.00).

se pare că mazi, pe cale să devină famous, nu doar "almost famous" ca alţi oameni de pe blogul ăsta, va vorbi despre "experienţe şi experimente gastronomice numai de ea ştiute". well, eu am şi mâncat nişte experimente d-astea, au fost super bune, aşa că nu pot să zic decât "go, mazi, go"

@mazi: nu-i aşa că acum ai şi mai multe emoţii? :P

[the belshug team] talks about Delta Dunarii

2009-05-12T11:50:00.002+03:00

La ora 17.00, pe terasa fabricii?

RSVP-uiţi in comment box sau dati un semn daca ora nu e buna pentru toata lumea.

[Gu] Descoperind Berlinul pe bicicleta

2009-05-11T15:47:00.006+03:00

S-au spus multe lucruri despre Berlin (in special in postarile belshugaresti ale doamnei T careia ii multumesc pentru informatiile utile ce mi le-a dat inainte de plecare) insa ceea ce mie mi-a placut maxim a fost descoperirea Berlinului... pe bicicleta.

Astfel ca, in singura zi cu soare de care ne-am bucurat acolo, am hotarat sa facem un tur al orasului pe bicicleta; primul pas a fost sa aflam care este cel mai apropiat centru de inchiriere de locul unde era hotelul nostru (si l-am gasit la statia de metrou Ostbanhof, prima dupa Alexanderplatz), apoi am facut o rezervare si la ora 12.00 ne-am ridicat bicicletele ce aveau sa ne insoteasca pe tot parcursul zilei !

Era cat pe ce sa pierdem rezervarea pt ca am ratacit putin drumul catre locul inchirierii, confundand strazile si luand-o in directia opusa, dar pana la urma totul a fost ok. Pretul de inchiriere pt 24 de ore a fost 10 euro, ceea ce mi s-a parut mai mult decat rezonabil, avand in vedere ca ziua aceea a fost cea mai ieftina :)

Asadar, am pornit in descoperirea Berlinului pe la ora pranzului si am sfarsit calatoria pe la ora 21.00, dupa ce am considerat ca am vazut destul pentru o zi :) N-o sa insist asupra locurilor pe care le-am vizitat (avand in vedere ca am strabatut Berlinul de la est-vest, nord-sud, est-nord etc, etc), dar am facut o binemeritata pauza intr-o "beer garden" - o terasa imensa in interiorul unui parc si mai imens - unde am degustat mancare traditionala si ne-am odihnit pentru o jumatate de ora. Sunt doar cateva terase de genul asta in oras, asa ca a fost interesant sa descoperim unde isi trag sufletul berlinezii pe timp de vara.

In rest... ziua aceea a fost mai mult decat frumoasa si am fost mandra de mine ca am stabilit un nou record pedaland la bicicleta fara sa-mi dau seama ca au trecut atatea ore :) E adevarat ca a 2-a zi cand a trebuit le returnam nu ni s-a mai parut asa o fericire sa urcam din nou pe biciclete, dar cu eforturi sustinute am ajuns la locul inchirierii de unde ne-am continuat plimbarea prin oras spre aprofundarea obiectivelor turistice - de data aceasta cu pasi mici si siguriJ Pistele lor pentru biciclisti sunt extrem de generoase avand un loc dedicat chiar pe strada astfel incat nu mi-a fost teama nici o clipa ca ar putea sa ma loveasca vreo masina. In Bucuresti pistele pentru biciclisti (de pe trotuare) or fi la fel de sigure? :D

Un alt aspect interesant al excurisiei a fost participarea la un barbeque intr-un parc din oras, in care toata lumea venea acolo cu gratarul si instrumentele necesare intretinerii lui si culmea, in urma lor era totul curat! Ma intreb cum ar arata parcurile la noi dupa un astfel de ospat? Asta desigur daca ni s-ar da voie macar sa calcam iarba ce sa mai vorbim de facut gratare :d

[mazilique] Help needed

2009-05-07T15:38:00.003+03:00

Care stie o cazare dragutza si ieftina si centrala si neimaginara in Cluj? Suntem patru belshugari acasa care vrem sa luam drumul Tiff-ului :)

[mazilique] Cateva variante pentru Delta

2009-05-05T12:38:00.005+03:00

Stârnită de Alina (Dalba :P), care a miscat primele rotitze in directia Deltei, am cautat cateva variante, pentru diversitate:

In Crisan

Pensiunea La Traian

Aici avantajul e de partea carnivorilor (v-am atras atentia, nu?:) Pentru ca la acolo se poate ajunge cu masina, carnatii si “muschiul de gat” (jargon bulgaresc adus de la Ruse, pour le connaisseurs) pot fi strecurati in traiste de diversi mofturosi care nu mananca peste.

Au camere duble, triple, cvadruple (?), dar si apartamente de 2, 3, 4 sau 5 locuri. Deci putem sta in combinatii multiple :P Also, sunt bai la toate camerele, cu apa calda cu tot.

Preturile sunt de 150 de lei/ zi si includ doua mese, la alegere. A treia masa e optionala si costa 20 de lei.

Din cate am inteles de la domnu’ tata, care a stat pe aici, are cea mai buna ciorba de peste ever, dar si barci cu care ne putem plimba chiar si pana la Sfantu Gheorghe. Noi cica am avea de platit doar benzina. Mai multe detalii aici.

Sfantu Gheorghe

In Sfantu Gheorghe, unde e frumos de pici - ai si Dunare, dar si plaja la mare -, eu am stat la o pensiune care se cheama Inedit Delta . Are camere de 2 si 3 margarete care costa 90, respectiv 110 lei/ pe zi, cu demipensiune. Mancarea mi-o amintesc ca fiind buna-buna de tot. Poate nu suficienta, dar asta cred ca e problema mea :)) Tot de la pensiunea asta am inchiriat si o barca care ne-a plimbat pana pe Sahalin, o limba de nisip where time stands still, dar despre asta nici nu va mai povestesc, pentru ca e too beautiful to share pe blog ;) Poate doar o poza..

De asemenea, tot la Sfantu Gheorghe mai e si complexul Delfinul, cu cele doua posibilitati – Green Village si Dolphin Camping.

In Green Village e frumos spre luxos – 22 de vile de 4 stele, trei restaurante, trei baruri lacustre, centru de afaceri cu sali de proiectii si conferinte, piscina, jacuzzi, sauna, terenul de sport... ati prins ideea. In perioada in care am vrea noi sa mergem, o camera dubla costa 325/375 de lei, in functie de momentul saptamanii (mai scump in w/e). Deci cred ca a iesit din discutiile noastre de criza :P

Dolphin Camping, on the other hand, are 3 stele si ofera doua variante: casute din lemn cu cate doua paturi si loc de camping unde incap 250 de corturi. Casutele costa 70 de lei pe noaptea si ca sa montezi un cort de 2 persoane – 15 lei. Pe langa ping-pong si table, exista si un Internet Café pentru din astia ca George :P Pe de alta parte, pentru cei ca mine, e o alta problema – mancarea. E mai fast food decat mi-as dori in Delta.

La Mareea de care povestea George nu mi-au raspuns la telefon ca sa aflu cat ar costa cazarea, dar la Pensiunea Ovidiu pana pe 30 iunie ar costa 150lei/zi cu toate trei mesele, iar dupa 30 iunie – 190 lei/zi.

O alta pensiune care arata dragutz si curat e Kormoran. Are si camere in vila, dar si casute cu doua paturi, iar preturile sunt de 60 lei/pers in camera si 50 lei /pers la casute. Mancarea e separat. Mi se pare o varianta buna de luat in calcul. Aruncati un ochi.

Dar pentru ca in Sfantu Gheorghe nu se ajunge asa usor, noi am fi conditionati de programul Navrom. Adica plecarile spre SG se fac doar luni, miercuri (nava clasica) si vineri (catamaran), iar intoarcerile - doar marti, joi si duminica. Din ce-mi amintesc, toata plimbarea dureaza cateva ore bune. Cu catamaranul de exemplu, de la Tulcea la Sf. Gheorghe ar fi 3 ore si jumatate, cu un pret de 32 de lei/ tura, iar cu hydrofoil-ul, care ar fi cel mai rapid – 1 ora si jumatate, 50 de lei/ tura. Insa pentru ca ne strangem o gasca (sper eu), ar fi o idee sa inchiriem o salupa. Sa cautam variante, zic.

Anyway, brainstormuriţi si voi. Daca fiecare gasim cateva variante, pana la urma we have to hit a winner ;)

[dalba] In cautarea lansetei lui Doru...

2009-05-04T23:34:00.009+03:00

Repede, repede ca deja lumea isi face planuri...

Situatia e in felul urmator:

Varianta 1 - Complex Mila 35 - nu mai e cazul sa va povestesc pentru ca stiti de cat rasfat vom avea parte. Conditiile nu s-au schimbat prea mult, adica 3 nopti si mic dejun -300 ron, oferta valabila doar de duminica pana miercuri. (http://www.mila35.ro/)

Varianta 2 - Vital Chilia Veche - nu am fost pe acolo, dar am auzit numai lucruri bune despre ei. Ca sa avem un termen de comparatie, adica 3 nopti si mic dejun -180 ron, oferta fiind valabila pe tot parcursul saptamanii. (http://www.vital-chiliaveche.ro/). Aici se pare ca vom avea sanse reale de pescuit :)

Mai avem de stabilit si perioada in care vom merge si totul este ca si organizat. Propunerile sunt pentru sfarsitul lui iunie sau sfarsitul lui august.

Dar, pentru inceput, sa alegem locatia...

[mazilique] Leonad Cohen din nou la Bucuresti, pe 4 septembrie

2009-05-04T14:55:00.003+03:00

Eu ma bucur mult, pentru ca, in ciuda problemelor de organizare, concertul Leonard Cohen de anul trecut, de pe stadionul Arcul de Triumf, a fost unul dintre cele mai rafinate pe care le-am vazut. In plus, am reusit sa nu ma plictisesc pana la final, ceea ce mi se intampla foarte, foarte rar.

Tura asta vine in Piata Constitutiei. Biletele costa 124, 248 si 399 de lei si se pun in vanzare maine, pe Ticket Point si poimaine si prin alte locuri. Detalii aici.

[mazilique] Adevaratul motiv pentru care am fost la Ruse

2009-05-03T18:55:00.005+03:00

Dupa ce Raluca v-a aburit cu rochitze, sa va explic eu adevaratul motiv pentru care sambata am tras o tura belshugareasca pana la RuseDupa cum zicea si George, noi n-am facut belşug, am făcut iureş :)))

[raluca] Capasca by Ruse :)

2009-05-03T15:15:00.023+03:00

Eu va spun doar ce mi-a placut foarte, foarte mult la Ruse in week-end (pe langa calatoria belshugareasca, ofc).

Asadar, the peak would be ca mi-am luat rochie de nasa - nu, nu e cea din poza :). Am gasit-o fara s-o caut la un magazinas de pe o straduta din centru, numit Capasca. As fi luat cel putin jumatate de magazin (vorba Ioanei), noroc ca nu era buzunarul destul de gras. Preturile sunt fair enough pentru calitatea hainelor (materiale, croiala si cusaturi), adica de la 50 de leva in sus, ceea ce inseamna cam 25 de euro. In comparatie cu alte branduri, gen Zara, la Capasca materialele si cusaturile chiar sunt bune, nu curge nimic din ele, se vede ca e mai multa grija in "finisaj" si nu sunt facute chiar pe banda rulanta, sa ajunga-n toata lumea.

Vedeti aici cateva lucruri dragute. Si Ioana a gasit si contul lor pe Facebook :). Sunt niste designeri independenti care au lansat acest brand, Capasca, au deschis vreo 5 magazine in Bulgaria si doua la Stockholm si pe care ii vom mai vizita cu siguranta in viitorul apropiat :). Daca stau bine sa ma gandesc, ajung mai repede la Ruse decat la Valcea, so... :)))))))))

[raluca] Dar si Editors merita o poza, zic :)

2009-05-01T21:40:00.005+03:00

Prin preajma mai canta si in Croatia. Pe site-ul lor oficial nu zice inca nimic de Sziget, dar am incredere in ce zice Mazi. Iar Lily Allen e un bonus :). Si, cine stie, poate apare acolo si Patti Smith :)